Viceprim-ministrul Valeriu Chiveri reafirmă angajamentul Chișinăului pentru reintegrarea țării și clarifică rolul documentelor de lucru în dialogul cu partenerii europeni
Chișinău, 17 martie 2026 - Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a prezentat rezultatele recentei sale vizite de lucru la Bruxelles și a detaliat pașii următori în procesul de reglementare transnistreană. Oficialul a subliniat sprijinul constant al Uniunii Europene pentru modernizarea statului și a adus clarificări esențiale cu privire la documentele neoficiale de lucru utilizate în prezent în dialogul diplomatic internațional.
În perioada 12-13 martie, delegația Republicii Moldova a desfășurat o serie de întrevederi cu oficiali europeni, inclusiv cu Martha Kos, comisarul european pentru extindere. Discuțiile s-au concentrat pe eforturile guvernamentale de a avansa procesul de reintegrare, ținând cont de contextul complex generat de prezența militară ilegală a Federației Ruse pe teritoriul țării și de războiul din statul vecin, Ucraina. O prioritate majoră a autorităților rămâne extinderea implementării standardelor europene, în special în domeniul respectării drepturilor omului, pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
„A fost evidențiat rolul important al cooperării cu partenerii europeni în sprijinirea eforturilor autorităților de la Chișinău pentru reintegrarea țării și de a crea condiții pentru dezvoltarea economică. Această cooperare contribuie la menținerea păcii și stabilității în regiune, inclusiv prin asigurarea resurselor energetice, evidențiind astfel angajamentul partenerilor noștri de a contribui la bunăstarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng al Nistrului”, a declarat Valeriu Chiveri.
Un punct central al briefingului a fost dedicat clarificării apariției în spațiul public a unui document de lucru (non-paper) referitor la reintegrarea graduală a regiunii transnistrene. Viceprim-ministrul a subliniat că acesta este un instrument informal de reflecție, frecvent utilizat în diplomație pentru a stimula dialogul, și nu reprezintă o decizie politică, o strategie aprobată sau un plan oficial de reglementare.
„Documentul la care se face referință este un non-paper, un document informal de reflecție folosit frecvent în dialogul diplomatic. El nu reprezintă un document de politici publice, o decizie politică, nu produce obligații politice. Orice sugestie potrivit căreia responsabilitatea pentru reintegrare ar fi transferată către alți parteneri, către Uniunea Europeană, este nefondată și nu reflectă realitatea. Reintegrarea Republicii Moldova este și va rămâne, în mod fundamental, responsabilitatea Republicii Moldova”, a explicat oficialul, dând asigurări că suveranitatea și integritatea teritorială a țării rămân principii de neclintit.
În ceea ce privește pașii administrativi și economici următori, autoritățile au anunțat inițierea consultărilor pentru crearea unui „Fond de convergență”. Acesta va fi alimentat din taxele vamale și alte taxe aplicate agenților economici din stânga Nistrului, fondurile urmând să fie direcționate exclusiv către programe detaliate de reintegrare. Deși documentul de lucru estima un potențial de peste 3 miliarde de lei, sumele finale vor fi determinate de dinamica reală a activității comerciale a importatorilor și exportatorilor din regiune.
Totodată, oficialul a anunțat că dialogul cu partea transnistreană continuă, o nouă rundă de discuții în formatul 1+1 fiind planificată pentru mijlocul lunii aprilie, în orașul Rîbnița. Pe agenda curentă a grupurilor de lucru se află și găsirea unor soluții pentru stimularea procesului de preschimbare a plăcuțelor de înmatriculare neutre cu cele naționale. Nu în ultimul rând, viceprim-ministrul a adresat mulțumiri partenerilor din România pentru reacția promptă și sprijinul acordat recent în gestionarea situației de la barajul hidrocentralei Dubăsari.
Prin aceste acțiuni, autoritățile de la Chișinău își reafirmă viziunea clară și determinarea de a identifica, alături de partenerii internaționali și societatea civilă, cele mai bune soluții pașnice și durabile pentru viitorul stabil și prosper al tuturor cetățenilor săi.
