Chișinăul readuce în discuție o misiune civilă internațională pentru regiunea transnistreană

Guvernul de la Chișinău a reintrodus pe agenda discuțiilor cu partenerii internaționali propunerea privind desfășurarea unei misiuni civile internaționale în regiunea transnistreană, ca alternativă la actualul format de menținere a păcii. Subiectul este unul dintre pilonii cheie ai noii viziuni de reintegrare, prezentată de viceprim-ministrul Valeriu Chiveri, marți, 17 martie 2026.

Potrivit oficialului, această misiune ar putea avea un mandat flexibil, fie de menținere a păcii (peacekeeping), fie de administrare civilă a regiunii. Deși ideea nu este nouă, Chișinăul solicitând de mult timp transformarea actualei operațiuni militare într-una civilă, Chiveri a subliniat că propunerea este acum prezentată cu "noi nuanțe și accente" care necesită consultări suplimentare cu partenerii externi, în special cu Uniunea Europeană. "Este o idee care a mai fost discutată în trecut, dar acum au apărut nuanțe și accente noi, care necesită consultări adiționale", a afirmat viceprim-ministrul.

Contextul acestei propuneri este legat de prezența, de peste trei decenii, a unei forțe trilaterale de menținere a păcii, compusă din militari din Federația Rusă, Republica Moldova și structurile de facto de la Tiraspol. Acest format este considerat de Chișinău ca fiind depășit și un obstacol în calea reglementării definitive a conflictului. Într-un răspuns ulterior la o întrebare, Chiveri a sugerat că o misiune civilă imparțială ar putea înlocui ceea ce a numit o "administrare străină" a regiunii, făcând aluzie la influența decisivă a Moscovei.

Implementarea unei astfel de misiuni ar depinde în totalitate de sprijinul politic și financiar al partenerilor internaționali. Demersul se înscrie în eforturile mai largi ale Chișinăului de a schimba paradigma de securitate în procesul de reglementare și de a implica mai activ Uniunea Europeană, nu doar ca mediator, ci și ca un garant al stabilității în regiune. Propunerea semnalează o intenție clară de a reduce dependența de formatele moștenite din anii '90 și de a alinia procesul de reintegrare la standardele și practicile europene, în concordanță cu statutul de țară candidată la aderare al Republicii Moldova.