Sănătatea românească în plină transformare: investiții majore din PNRR pentru spitale, digitalizare și siguranța pacienților
București, 24 aprilie 2026 - Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut o conferință de presă în care a prezentat stadiul celor mai importante investiții și reforme din sistemul medical românesc. Cu finanțări masive atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de la bugetul de stat, noile inițiative vizează dezvoltarea infrastructurii spitalicești, combaterea infecțiilor nosocomiale, digitalizarea serviciilor și eficientizarea resurselor umane, având ca scop prioritar siguranța și creșterea calității actului medical pentru pacienți.
Unul dintre punctele centrale ale agendei îl reprezintă consolidarea medicinei primare și a ambulatoriilor de specialitate. Potrivit declarațiilor ministrului, a fost realizată o investiție de 720 de milioane de lei pentru dotarea cabinetelor în vederea diagnosticului primar al afecțiunilor cardiovasculare și de diabet. Totodată, pentru a reduce internările continue nenecesare și a încuraja screeningul și prevenția, au fost semnate 66 de contracte pentru dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate, depășind cu mult pragul impus de Comisia Europeană. O altă urgență abordată a fost reducerea mortalității infantile, domeniu în care au fost alocate aproximativ 400 de milioane de lei pentru modernizarea și dotarea a 35 de secții de terapie intensivă destinate nou-născuților, majoritatea proiectelor fiind deja într-un stadiu avansat de execuție.
O prioritate absolută o reprezintă gestionarea infecțiilor nosocomiale, un sector în care s-au alocat aproape 2 miliarde de lei pentru 119 spitale. Fondurile sunt destinate reabilitării blocurilor operatorii, creării de camere cu presiune negativă și achiziției de echipamente performante. În acest context, demnitarul a subliniat importanța transparenței și a raportării corecte.
„Infecțiile nosocomiale există în toate spitalele din această lume. Diferența dintre noi și restul este că noi le ascundem. Ne-am dorit să depășim această barieră, să învățăm să le raportăm, pentru că doar printr-o raportare corectă și la timp putem controla fenomenul extinderii acestora", a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Pentru a sprijini acest demers, a fost modificat cadrul legislativ, permițând angajarea medicilor epidemiologi direct în secțiile de anestezie și terapie intensivă, și au fost demarate programe de formare obligatorii pentru personalul medical.
În ceea ce privește transformarea digitală a sistemului, se derulează proiecte majore atât pentru zona administrativă, cât și pentru cea medicală. Un buget de 100 de milioane de euro este alocat noii platforme informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care va aduce o schimbare de paradigmă prin introducerea unei aplicații dedicate pacientului. Aceasta va oferi acces direct la istoricul medical, consultații și rețete electronice. În paralel, 60 de instituții medicale publice beneficiază de finanțare pentru digitalizarea fluxurilor de lucru, de la preluarea automată a datelor din echipamentele medicale, până la arhivarea electronică.
Pe termen lung, Ministerul Sănătății pune accent pe resursa umană și pe calitatea actului decizional din spitale. Printre măsurile strategice se numără crearea Registrului profesioniștilor în sănătate, un instrument vital care va permite anticiparea pensionărilor medicilor și alocarea locurilor la rezidențiat pe baza nevoilor reale ale sistemului. De asemenea, au fost instruiți peste 9.300 de profesioniști din domeniul sanitar prin programe dedicate calității și siguranței.
„A fi manager de spital sau șef de secție nu este un dar de la Dumnezeu. Este o mare responsabilitate. De aceea, în România există astăzi spitale care arată bine, care n-au problemele clasice, și spitale care pot crea oricând un breaking news. Diferența este făcută de competența managementului", a conchis ministrul, punctând necesitatea implementării unui plan asumat, pe termen lung, care să asigure dezvoltarea coerentă a sănătății publice.
