Guvernul prezintă noul proiect al legii salarizării unitare: 87 de sporuri eliminate, echitate în sistem și nicio scădere de venituri
Luni, 25 mai 2026 – Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, au prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la București, detaliile noii reforme a salarizării în sectorul bugetar. Proiectul de lege, care reprezintă un jalon esențial asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), propune un sistem transparent, axat pe performanță, bazat pe principiul „plată egală pentru muncă de valoare egală” și garantează menținerea veniturilor actuale pentru toți angajații din sistemul public.
Noul cadru legislativ, elaborat pe parcursul ultimilor ani cu sprijinul analitic al Băncii Mondiale, vizează corectarea inechităților istorice și a discrepanțelor majore apărute între instituții pentru aceleași funcții. Astfel, raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu din sectorul public va fi redus de la 12 la 1, la 8 la 1. De asemenea, valoarea de referință pe care se construiește noua grilă a fost stabilită la 4.100 de lei.
„Vreau să fiu foarte clar și să repet acest principiu central: niciun venit nu va scădea. Protecția veniturilor este o prioritate absolută. Acolo unde noile grile ar indica o valoare mai mică, diferența va fi acoperită printr-o plată compensatorie, considerată un drept câștigat, astfel încât nimeni să nu piardă bani la salariu”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
O schimbare radicală adusă de noua lege este restructurarea sistemului de sporuri. Din cele 151 de sporuri existente în prezent în administrație, 87 vor fi eliminate complet sau incluse direct în salariul de bază, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 57%. Mai mult, sporurile rămase vor fi plafonate strict la maximum 20% din anvelopa salarială a fiecărui ordonator principal de credite.
Pentru a stimula eficiența în administrația publică, proiectul introduce, în premieră, un sistem de bonificare a performanței. Instituțiile vor putea aloca până la 5% din bugetul propriu de salarii pentru a oferi prime de excelență, care pot ajunge până la 20% din salariul de bază, angajaților cu rezultate deosebite.
Reforma aduce majorări semnificative pentru domeniile subfinanțate anterior, cu scopul de a reține specialiștii și de a crește atractivitatea sistemului public pentru tineri (personalul debutant). Printre cele mai mari ajustări pozitive se numără sectorul cercetării științifice, unde salariul de bază va crește cu 45%, asistența socială, cu o creștere de 40%, precum și angajații din domeniul cultural, precum personalul din muzee. Totodată, grilele pentru administrația locală și justiție au fost recalibrate pentru a elimina discrepanțele actuale, impunând o aplicare unitară a legii.
În perioada imediat următoare, reprezentanții Guvernului vor demara o serie de consultări cu partenerii sociali și sindicatele din familiile ocupaționale, cu scopul de a clarifica detaliile tehnice ale grilelor înainte de adoptarea finală a documentului.
La finalul conferinței de presă, a fost confirmată și o schimbare la nivelul cabinetului, fiind anunțată oficial demisia din funcție a ministrului Culturii, decizie de care prim-ministrul a luat act.
