Noi reglementări privind concediile de odihnă și pensionarea angajaților cu statut special, dezbătute de partenerii sociali
Chișinău, 29 iunie 2026 – Comisia națională pentru consultări și negocieri colective s-a întrunit luni într-o ședință extraordinară pentru a supune dezbaterilor două proiecte majore de lege ce vizează modificarea Codului muncii privind acordarea concediilor de odihnă și reformarea sistemului de pensii pentru militarii și funcționarii publici cu statut special. Discuțiile au reunit reprezentanți ai Guvernului, sindicatelor și patronatelor, având ca scop identificarea unor soluții de compromis pentru alinierea legislației naționale la standardele europene și asigurarea sustenabilității sistemelor sociale și bugetare.
Unul dintre punctele centrale ale agendei a fost modificarea mecanismului de calcul și acordare a concediului de odihnă anual. Proiectul propune trecerea de la calculul în zile calendaristice (în prezent 28 de zile) la zile lucrătoare (24 de zile efective). Totodată, reforma introduce un mecanism prin care zilele de concediu neutilizate vor expira după o anumită perioadă. Măsura are ca scop descurajarea practicii prin care salariații acumulează zeci sau chiar sute de zile de odihnă nefolosite, fenomen care generează presiuni financiare majore asupra angajatorilor privați și de stat, privând în același timp angajatul de dreptul fundamental la refacere fizică și psihică.
„Această reformă nu diminuează drepturile salariaților, ci asigură o uniformizare. Scopul nostru principal este ca oamenii să se odihnească efectiv, să își recupereze forțele de muncă, și nu să transforme zilele de concediu într-o sursă de venit doar la eliberarea din funcție. Este un pas necesar pentru alinierea la directivele europene privind timpul de muncă și sănătatea ocupațională”, a explicat Mihai Gabriel Ciobanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
În cadrul dezbaterilor, reprezentanții confederațiilor sindicale au exprimat rezerve privind anularea zilelor de concediu acumulate istoric. Aceștia au argumentat că mulți angajați, în special din sectorul public și cel de ordine, nu și-au putut lua concediul din cauza deficitului acut de personal și a volumului mare de muncă, solicitând mecanisme clare de compensare a acestor restanțe. Pe de altă parte, reprezentanții mediului de afaceri au susținut inițiativa guvernamentală, subliniind că acumularea datoriilor pentru concediile nefolosite reprezintă o povară financiară imprevizibilă, care blochează dezvoltarea companiilor.
Al doilea proiect major analizat a vizat ajustarea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare pentru militarii și funcționarii publici cu statut special. Documentul propune o creștere graduală a vârstei de ieșire la pensie pentru aceste categorii profesionale, urmând să atingă pragul de 50 de ani până în anul 2036, precum și majorarea vechimii în muncă necesare de la 20 la 25 de ani.
„Înțelegem complexitatea și riscurile asociate acestor profesii, însă trebuie să privim și spre sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Obiectivul demersului este de a menține specialiștii cu experiență în sistem pentru o perioadă mai îndelungată, echilibrând totodată efortul bugetar al statului”, a subliniat reprezentanta Guvernului în cadrul ședinței.
Propunerea a stârnit reacții ferme din partea sindicatelor din structurile de forță. Reprezentanții acestora au solicitat o abordare mai flexibilă, invocând condițiile specifice și adesea nocive de muncă, uzura profesională rapidă, dar și riscul unui exod masiv de personal înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli de pensionare.
În urma consultărilor, partenerii sociali au convenit asupra instituirii unui grup de lucru tehnic, format din experți ai ministerelor de resort, sindicatelor și patronatelor. Acest grup va avea sarcina de a rafina ambele proiecte de lege, de a analiza impactul financiar și de a identifica formule de tranziție echitabile, înainte ca documentele să fie definitivate și înaintate spre aprobare Guvernului și Parlamentului.