Bună seara.
Am fost la conferința Flancului Estic. Este un format, după cum știți, instituit în urmă cu șase luni la Helsinki, a fost a doua ediție. Obiectivul a fost, unu, să reafirmăm solidaritatea între noi.
Să reafirmăm faptul că suntem țările din imediata apropiere a războiului și suntem țările europene amenințate cel mai mult de Rusia, cum s-a văzut în evenimentele recente din România și din celelalte țări.
Să afirmăm că milităm împreună pentru o colaborare cât mai bună între Uniunea Europeană și NATO. Și o să avem la început de iulie summitul NATO de la Ankara și fiecare din țările noastre va prezenta angajamentele în ceea ce privește cheltuielile de securitate, așa cum ne-am asumat în urmă cu un an la Haga.
Iar pentru, să spunem așa, obiective directe ale României, am reafirmat importanța părții sudice a flancului estic și a Mării Negre. Am susținut din nou cât e de important hub-ul de securitate la Marea Neagră pentru care am progresat împreună cu partea bulgară, cât e de important nu doar pentru România, cât pentru Europa. Pentru că vorbim de o libertate de navigație în, o libertate de navigație efectivă în Marea Neagră și astfel o posibilitate de a avea schimburi economice cu zona Caucazului, foarte importante în contextul în care, evident că suntem într-o criză energetică și zona Caucazului poate să fie pentru Europa un furnizor de energie.
Și, bineînțeles, am discutat de programele de înzestrare, și cele care sunt pe actualul cadru financiar, și cele care sunt pe, și mai ales cele care sunt pe cadrul financiar viitor, o sumă consistentă de 130 de miliarde, atât pentru echipamente militare, cât și pentru mobilitatea militară.
Și, bineînțeles, în urmă cu puțin timp am avut onoarea să îi oferim o importantă distincție a statului român fostului președinte polonez și lider al mișcării Solidaritatea, Lech Wałęsa.
Întrebări.
Bună seara, Octavian Vasilescu, Euronews România. Tot legat de decorația pe care ați acordat-o domnului Lech Wałęsa, un om care a jucat un rol esențial în căderea comunismului în Europa de Est. Cu toate acestea, în ultima perioadă ați fost acuzat în țară, inclusiv de oameni care v-au susținut în alegeri, că sunteți de partea sistemului creat în România după sau din rămășițele Partidului Comunist și ale fostei Securități, deși ne amintim că anul trecut în campanie spuneați că timp de 20 de ani v-ați luptat cu sistemul în instanță. Aș vrea să vă întreb, de când ați ajuns la Palatul Cotroceni, cât de puternic ați simțit influența acestui așa-numit sistem, cum v-a afectat munca și cum credeți că ar putea să dispară influența sa în România?
Da. În primul rând, cred că 20 de ani de luptă cu sistemul, cred că asta e o certitudine. Da. Bun. Acum, nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului.
Întrebarea este cum putem să reformăm sistemul fără ca să ducem țara asta în anarhie. Asta este misiunea pe care mi-am asumat-o. Și, bineînțeles, că pentru a face o reformă, e mult mai simplu să sau... între un câine care latră și un câine care mușcă, eu prefer un câine care mușcă.
Și între a declama despre cât de tare vom reforma sistemul, că avem mulți declamatori, și între a avea instrumente pentru a reforma cu adevărat sistemul, eu întotdeauna, cum am făcut-o și la Primăria Capitalei, voi fi în poziția, sper să mă pun în poziția de a avea instrumente pentru a reforma sistemul. Ăsta este răspunsul.
Și, dacă vreți să ne ducem într-o zonă mai politică, este foarte important ca să păstrăm, să ducem linia de demarcație între pro-occidental și anti-occidental și nu să ne consumăm energiile într-o luptă în interiorul unei viziuni pro-occidentale. Asta am spus-o inclusiv în campania electorală când am criticat sistemul.
Și acum credeți că șeful sistemului poate livra România onestă?
Da, în timp. În timp și fără să producă anarhie.
Și legat de situația la zi, astăzi au fost discuții la Vila Lac între partidele parlamentare. Dacă aveți informații din ce au discutat liderii acolo, pentru că din sursele noastre cumva s-a ajuns la un nou blocaj și vreau să vă întreb dacă există riscul ca guvernul Bolojan să rămână interimar până la toamnă.
Nu vreau să fac această predicție. Însă, pentru România e important, pentru că sunt, avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede. Și pentru că parlamentarii vor intra în vacanță parlamentară marți, ar fi bine să avem un guvern până marți. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta.
Bună seara, Mădălin Puiu, România TV. Vreau să vă întreb exact cum s-a desfășurat această negociere sau cum se va desfășura. Mai concret, PNL, USR și UDMR vor veni cu o variantă de premier la dumneavoastră, iar pe de altă parte și PSD va veni cu o variantă, iar dumneavoastră veți alege pe cine desemnați? Sau vă doriți mai degrabă să existe o propunere de premier comună pe care dumneavoastră mai apoi să o desemnați?
Eu cred că suntem toți oameni serioși. Și în consultarea publică pe care am avut-o acum două zile, am avut niște declarații politice.
Dacă punem cap la cap în mod logic acele declarații politice care s-au făcut în fața dumneavoastră, rezultă de acolo cel puțin o soluție. Am văzut, în declarațiile publice, am văzut disponibilitate pentru o soluție. Cel puțin pentru cel puțin o soluție. Eu aștept ca partidele să vină la mine cu majoritate. Cred că după două luni putem să, noi toți cetățenii din țara asta, putem să așteptăm de la partidele politice propuneri de majoritate.
O majoritate care să susțină un guvern minoritar și o singură variantă de premier?
O majoritate care, din nou, mă întorc la declarațiile publice și din nou, cred că suntem oameni serioși. Din declarațiile publice, acele soluții sau acea soluție care se preconiza era o soluție de guvern minoritar, susținută de o majoritate pro-occidentală.
Și o variantă de premier? Vă așteptați să vină aceștia cu o singură variantă de premier?
Eu mă aștept la responsabilitate. După două luni, soluții de majoritate.
Și mai am o întrebare, dacă îmi permiteți. Sorin Grindeanu spunea că Ilie Bolojan l-a mințit pe președintele Republicii, de aceea suntem în această situație, iar liderul PSD făcea referire la faptul că Ilie Bolojan ar fi dat de înțeles că votează guvernul lui Eugen Tomac, însă după trei zile și-a schimbat poziția și în final nu s-a mai ajuns la vot. S-a întâmplat acest lucru? V-a mințit Ilie Bolojan?
Bun, nu o să vă răspund la această întrebare. Dar o să vă spun că, în momentul în care l-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel n-aș fi făcut-o.
De asemenea, când l-am desemnat pe domnul Veștea, am avut o așteptare rezonabilă că acest guvern va trece. Și într-un caz, și în altul, așteptarea mea rezonabilă, care s-a bazat pe niște discuții cu niște lideri, nu s-a materializat pentru că niște lideri și-au schimbat opinia între timp.
Care sunt?
Vreau să rămân în formula pe care am spus-o.
Bună seara. Ramona Avramescu, Televiziunea Română. Domnule președinte, fostul premier desemnat, Adrian Veștea, v-a anunțat sau v-a consultat în vreun fel înainte să meargă la sediul AUR ca să negocieze cu George Simion pentru voturi?
Așa cum v-am spus de mai multe ori, l-am desemnat pe domnul Veștea în urma unei așteptări rezonabile care nu s-a materializat. Mai departe, ar fi fost neconstituțional ca eu să mă implic în orice fel în discuții.
Pentru că ați punctat mai devreme că au trecut două luni și toată lumea așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate. Este rezonabil ca în acest moment din acea majoritate să facă parte poate și AUR sau mențineți această linie roșie și poate următorului premier desemnat chiar o să-i cereți acest lucru ca să evităm confuzia de tipul domnul Veștea?
În toate discuțiile pe care le-am avut, în toate discuțiile pe care le-am avut, am militat pentru o majoritate care să susțină un guvern eventual minoritar sau chiar tehnocrat, dar o majoritate care să fie pro-occidentală.
Și puteți să îmi explicați pe ce anume vă bazați când dați asigurări, inclusiv azi, că vom avea un guvern pro-occidental, în condițiile în care toate formulele de majoritate discutate, luate în calcul până acum, au inclus, pe de o parte, voturi de la grupuri politice desprinse din AUR și SOS România, iar ultima formulă, chiar voturi de la AUR.
Eu, rolul meu constituțional este să desemnez primul ministru. Și mai departe de atât nu pot decât să fac apel la responsabilitate.
Și dacă îmi permiteți, o ultimă întrebare, pentru că ați folosit de mai multe ori termenul "rezonabil". Cât considerați că este rezonabil ca România să funcționeze cu un guvern interimar cum avem acum și cu ce consecințe, dacă există?
Bun, speranța mea este că o să ajungem la o soluție politică de guvern cu puteri depline care să poată să acționeze până la 31 august. Asta e și cred că nu e doar a mea.
Mulțumesc.
Bună seara, Rebeca Popescu, HotNews. Săptămâna trecută, Digi 24 a publicat mai multe fotografii de la o întâlnire a dumneavoastră de la Bruxelles cu mai mulți consilieri, în care se discuta despre agenda Consiliului European. Însă la această discuție, la aceeași masă, apărea și domnul Pahonțu, care am văzut că vă însoțește și astăzi. Apoi au apărut mai multe întrebări în spațiul public cu privire la prezența dumnealui acolo și aș vrea, dacă se poate, să lămuriți publicul cu privire la această chestiune.
Da, am fost să mănânc. Adică, am fost la o întâlnire cu Manfred Weber, da, în jur de prânz. La această întâlnire au fost și Rareș Bogdan, care era europarlamentar și liderul grupului, dacă nu mă înșel, nu știu dacă al PNL sau al tuturor europarlamentarilor români din PPE, deci era logic să fie acolo. A fost, de asemenea, Eugen Tomac, care a activat de-a lungul timpului în același grup. Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotelul unde eram ca să mâncăm. Și pentru că era o terasă, ne-am așezat la terasa aia. Asta e explicația.
Dar dumneavoastră vă sfătuiți des cu domnul Pahonțu din punct de vedere politic sau?
Nu, am mâncat la aceeași masă.
Și încă o întrebare, dacă îmi permiteți. În 2017 dumneavoastră ați participat la protestele împotriva lui Sorin Grindeanu. Acum, el este una dintre, unul dintre numele pe care le aveți pe masă pentru desemnarea unui premier. L-ați reevaluat între timp sau?
Da, întrebarea este, dincolo de opiniile mele personale, pentru că dacă ar fi să lucrăm cu opiniile mele personale, aș numi 463 de oameni în Parlament care îmi plac mie și totul ar fi foarte simplu. Numai că noi trăim într-o democrație. În democrație, puterea e împărțită între președinte, executiv, parlament, puterea judecătorească, știți toată, toate formulele democrației. Și, dincolo de părerile mele personale despre o persoană sau alta, cred că am responsabilitatea să aduc, să numesc un premier care să strângă o majoritate.
Mulțumesc.
Bună seara, Alina Crângașu de la Cotidianul. Ideea de rotativă care a fost vehiculată pe surse, credeți că stă în picioare?
Da, eu cred că înainte de orice, trebuie ca partidele, din nou, și vreau să insist aici. Eu am făcut două propuneri. Cel mai comod pentru mine, ca să-mi păstrez imaginea, sfaturile consultanților, "stai deoparte, nu te băga, că o să iasă rău", da? Am încercat să ajut acest proces de două ori. S-a întâmplat, nu a ieșit. Acum, democratic, partidele să vină cu majorități în fața cetățenilor.
Bun, dar cum...
Da, mai întâi, ca să ajungem la rotativă, ca să ajungem la etapa a doua, trebuie să parcurgem etapa întâi. Deci eu nu cer partidelor să vină cu ce se va întâmpla între iunie 2017 și decembrie 2017. Eu cer partidelor să vină să-mi spună care e majoritatea pentru iulie 2026.
Considerați că ați greșit în vreun moment în aceste negocieri, având în vedere că au fost două nominalizări care, una dintre ele nu a ajuns nici la vot și cealaltă a picat?
Evident, toată lumea greșește.
În ce moment ați greșit?
Nu contează acum. Adică, interesul meu este ca aceste negocieri să ajungă la un sfârșit și nu vreau să spun lucruri care să îi inflameze și mai mult.
Credeți că ați ostilizat partidele? S-a vorbit despre implicarea dumneavoastră în treburile interne ale Partidului Național Liberal și, de asemenea, o parte din electoratul care v-a votat, pentru că au fost nemulțumiri spuse în spațiul public, astfel încât să riscați o suspendare? Vă e teamă de acest lucru? Vorbea inclusiv fostul dumneavoastră consilier prezidențial Ludovic Orban despre acest lucru.
Da. Bun, sunt mai multe subiecte. Suspendarea președintelui e o chestiune foarte serioasă și nu trebuie să o trivializăm. Suspendarea președintelui e o măsură foarte gravă când președintele încalcă Constituția, nu e cazul de asta. Dincolo de asta, în raportul cu cetățeni, cu simpatizanți, foști simpatizanți, posibil să fi făcut greșeli, însă vă vreau să-i asigur că tot timpul am acționat cu bună credință.
Și o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. Credeți că în vreun moment George Simion, în negocierile care au avut loc, s-a gândit într-adevăr să voteze guvernul sau ultima declarație pe care a avut-o, înainte de vot, a fost doar pentru a sfida anumiți lideri politici, inclusiv pe dumneavoastră, pentru că v-a cerut să vă corectați, să reveniți asupra declarațiilor?
Nu, vreau să rămân în haina mea constituțională. Nu vreau să fac comentarii de joc politic.
Mulțumesc.
Bună seara, Alina Stănuță, Radio România. La debutul acestei crize politice, ați exclus varianta alegerilor anticipate. Acum, la aproape două luni fără guvern cu puteri depline, vă mențineți aceeași poziție?
Eu cred că ar fi o soluție extrem, extrem de nefericită pentru România, pentru că nu ne permitem, în evaluarea mea, nu ne permitem câteva luni de incertitudine, în special din perspectivă, din perspectiva încrederii piețelor financiare față de România.
A fost un moment în care ați luat în calcul această variantă?
Evident că toate, în mod teoretic, toate variantele sunt luate în considerare. În mod practic, nu, până în momentul ăsta.
În acordul pe care posibil partidele îl pregătesc, sunt trei piloni principali: PNRR, SEIF, OCDE. Aveți anumite prevederi pe care ați dori să le vedeți acolo sau aveți alte anumite, punctual, ce nu ați dori să vedeți în acel acord?
Bineînțeles că sunt, în dialogul pe care l-am avut, de exemplu, cu procurorii, da, sunt lucruri pe care ei mi le-au transmis. Anumite măsuri care să le degreveze activitatea, astfel încât să se poată concentra pe dosarele importante. Sau în zona de urbanism, sau în zona de fonduri. Deci, în toate discuțiile pe care le-am avut cu diverși, fie oameni din administrație, fie cetățeni, fie asociații profesionale, există lucruri pe care ei le solicită către Parlament și pe care eu le-am spus că la momentul potrivit o să le comunic liderilor de partid. Însă, în acest moment, nu vreau să complic și mai mult negocierile care au loc. Adică, îmi doresc ca negocierile să ajungă la un sfârșit.
Bună seara, Ema Stoica, Digi 24. Ați spus mai devreme și în foarte multe rânduri că vreți un guvern care să fie votat de o majoritate pro-occidentală. Ca să lămurim acest lucru, AUR este sau nu un partid pro-occidental?
În opinia mea, nu.
În momentul în care Adrian Veștea s-a dus să negocieze cu AUR, ați fost anunțat? Pentru că era premierul desemnat de dumneavoastră și, la fel ca Eugen Tomac, mă gândesc că a comunicat cu dumneavoastră constant.
Nu. Nu. Domnul Veștea a primit un mandat și mai departe a fost sarcina domniei sale.
De fiecare dată ați spus, și tind să cred acest lucru, că sunteți cel mai informat om din statul acesta, pentru că aveți informații pe care noi nu le avem. Nu ați avut informații că Adrian Veștea sau lideri din AUR și din PSD și din PNL negociază cu AUR?
Evident că în respectiva zi, această informație era cunoscută de multă lume, inclusiv de dumneavoastră, da. Dar ar fi fost dincolo de atributul meu constituțional să intervin.
Chiar dacă nu era guvernul pro-occidental pe care îl voiați?
Ar fi fost dincolo de atributul meu constituțional.
George Simion a spus aseară sau acum o zi, nu mai știu exact, că Eugen Tomac, împreună cu domnul Veștea, au negociat cu parlamentari AUR. Este o declarație publică. Aveți informații de la consilierul dumneavoastră că s-a întâlnit cu reprezentanți AUR sau cu membri AUR sau chiar cu conducerea AUR?
Nu am această informație.
Și, nu în ultimul rând, o ultimă întrebare. Ați spus de foarte multe ori că sunteți președinte mediator. Întrebarea este, din societatea civilă, când v-ați transformat într-un președinte jucător, în contextul în care ați desemnat un premier, un nume de premier, dintr-un partid, fără să anunțați partidul, spune conducerea, adică conducerea partidului, și fără să faceți consultări?
Așa cum am răspuns mai devreme, după câteva săptămâni de blocaj, am ales o soluție care părea, la momentul la care am propus-o, că va rezolva criza în care suntem.
Sunteți președinte jucător?
Nu, sunt un președinte cu mandat.
Mulțumesc frumos.
Bună seara, Vasile Marcu, Antena 3 CNN. Domnule președinte, dacă această criză dintre PSD și polul de dreapta nu se sfârșește, mâine nu aveți o propunere concretă, nu ajung la un acord, sunteți pregătit să faceți o nouă desemnare peste capul partidelor?
Eu cred că în momentul acesta responsabilitatea este la partide. Și ar trebui ca dumneavoastră să îi întrebați pe fiecare dintre ei, mâine, poimâine, răspoimâine, care este soluția de majoritate la care vor să contribuie.
Deci veți aștepta efectiv ca partidele să rezolve criza, fără să vă mai implicați, să veniți cu o nouă desemnare din partea președintelui?
Aștept partidele, așa cum s-au angajat la consultările de săptămâna asta, să vină la mine cu o propunere de majoritate negociată, cu acord, cum au spus atunci.
Păi eu cred că, din nou, cred că suntem oameni serioși și când spunem ceva în fața opiniei publice, ar trebui să ne respectăm ceea ce spunem.
Și o întrebare pe extern. Ați văzut declarația Secretarului General al NATO, Mark Rutte, referitoare la sprijinul pe care l-a acordat România Statelor Unite. Însă a venit o reacție din partea Iranului, care acuză România că este parte în războiul dintre SUA și Iran. Aveți vreo reacție pe acest subiect?
Nu, cred că lucrurile sunt foarte clare încă din momentul în care, adică a fost totuși o hotărâre a Parlamentului, care a permis staționarea pe teritoriul României a unor nave de reîncărcare. Asta este tot. Și asta în niciun caz nu face România co-beligerantă.
Da, dar declarația lui Mark Rutte venea tocmai ca să arate sprijinul pe care l-au dat țările europene SUA în acest război. Deci...
Da, un partener al nostru a spus că are nevoie să-și instaleze niște avioane de realimentare. Și noi am spus: "Da, de acord", mai ales că asta era parte din, într-un oarecare sens, era parte din acordul nostru de parteneriat.
Și aveți o reacție pe închiderea consulatului României la Sankt Petersburg? Vor exista măsuri retaliatorii din partea României? Măsuri noi, adică.
Bun, vă aduc aminte, imediat după ce a fost drona de la Galați, cu cei doi cetățeni români care au fost răniți, noi am închis consulatul rus de la Constanța și am expulzat consulul. Ceea ce a fost, în opinia mea, o măsură proporțională a României față de incidentul pe care l-am avut. Evident că, în mod diplomatic, lucrurile astea, această reciprocitate a măsurilor se întâmplă întotdeauna. Nu există o altă justificare a Rusiei pentru asta. Nu va exista din partea României un răspuns.
Și n-ați avut nicio reacție referitoare la acele liste prezentate de justiție, liste negre, să le spunem, atât cu organizații neguvernamentale, persoane publice. Dacă considerați această măsură pe care au luat-o CSM-ul, ICCJ-ul, dacă o considerați una îndreptățită sau a fost o exagerare?
Eu de când exercit mandatul ăsta, constatând că există enorm de multă tensiune socială în România, am îndemnat la calm și la dezescaladare. Evident că, câteva luni și e regretabil că lucrul ăsta s-a întâmplat, a existat o aversiune socială față de magistrați și asta, încă din, prevăzând cu săptămâni, luni înainte de asta, am spus că nu e normal. Ea s-a întâmplat. E legitim ca CSM-ul să-i apere pe magistrați. Nu e legitim însă, nu e legitim însă, ca CSM-ul să escaladeze. Deci e foarte bine că ei au luat opinii, au răspuns la aceste opinii. E democrație, fiecare își apără punctul de vedere. Însă să indici nume și prenume, persoane fizice și persoane juridice, ONG-uri, asta nu e deloc corect.
Și aveți, ați avut o discuție, aveți o...
Lucrul s-a întâmplat. Din nou, orice escaladare nu face decât, nu face decât rău societății românești, indiferent din ce parte vine. Asta e ce pot eu să spun. Mai departe, evident că nu am mijloace instituționale pentru a interveni în această chestiune.
Mulțumesc.
