Excepțiile de neconstituționalitate privind partidele politice în atenția Curții Constituționale
Chişinău, 29 iunie 2026 – Curtea Constituțională a Republicii Moldova a examinat luni, 29 iunie 2026, sesizările nr. 194g/2025, nr. 252g/2025 și nr. 69g/2026. Aceste sesizări vizează excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Ședința a abordat chestiuni fundamentale privind drepturile constituționale, funcționarea partidelor politice și limitele intervenției statului în procesul electoral.
Sesizările au fost ridicate de reprezentanții mai multor formațiuni politice. Alexandru Beșchieru, președintele Partidului Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei, a depus sesizarea în dosarul nr. 2-13/2025. Irina Vlah, președintele Partidului Politic Partidul Republican Inima Moldovei, a formulat o excepție de neconstituționalitate în dosarul 2-15/2025. De asemenea, avocatul Igor Hlopețchi a reprezentat interesele Partidului Politic "Moldova Mare" în dosarul 2-18/2025. Toate cauzele sunt pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
În debutul ședinței, reprezentanții Partidului "Moldova Mare" au solicitat recuzarea magistraților constituționali Domnica Manole, președintele Curții, și Serghei Țurcanu. Motivul invocat a fost un pretins conflict de interese legat de inițierea unui proces penal la Procuratura Generală, la sesizarea doamnei Manole, proces care, potrivit reprezentanților partidului, ar afecta imparțialitatea magistraților în soluționarea cauzei. Cererile de recuzare au fost însă respinse de plenul Curții, fiind considerate neîntemeiate.
Un punct central al dezbaterilor a fost reprezentat de modificările legislative introduse prin Legea nr. 100/2025, care prevăd mecanisme de limitare a activității partidelor politice și de recunoaștere a acestora ca "succesoare" ale unor formațiuni declarate anterior neconstituționale. Reprezentanții partidelor au argumentat că aceste măsuri încalcă principiile fundamentale ale statului de drept, ale proporționalității și ale dreptului la un proces echitabil, în special prin faptul că se aplică retroactiv și fără o bază probatorie solidă. S-a subliniat că restricționarea dreptului de a fi ales și limitarea activității unui partid politic, în mod special în timpul campaniilor electorale, necesită intervenția clară și motivată a unei instanțe de judecată.
Avocatul Igor Hlopețchi, reprezentând "Moldova Mare", a subliniat că aplicarea acestor sancțiuni fără un proces penal și fără o sentință definitivă încalcă prezumția de nevinovăție, un principiu garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A fost invocat și avizul Comisiei de la Veneția (nr. 007/2025), care recomandă ca limitarea activității unui partid să fie o măsură excepțională, proporțională și dispusă doar de o instanță judecătorească, nu de autoritățile executive sau electorale.
Reprezentantul Guvernului a susținut, pe de altă parte, că modificările legislative sunt justificate de necesitatea protejării securității naționale și a ordinii democratice împotriva acțiunilor de corupție electorală și de influențare a proceselor democratice prin finanțare ilegală. Acesta a subliniat că măsurile respective sunt de natură asiguratorie, nu de sancționare definitivă, și vizează prevenirea perpetuării practicilor ilegale de către partidele succesoare.
Curtea Constituțională a luat act de toate argumentele prezentate și s-a retras în deliberare pentru a pronunța o decizie. Această hotărâre va avea un impact semnificativ asupra reglementării activității partidelor politice din Republica Moldova, clarificând limitele constituționale ale intervenției statului și asigurând respectarea principiilor democratice.