Ministerul Educației și Cercetării lansează consultările publice pentru noul Curriculum național 2027, axat pe digitalizare și competențe practice
Chișinău, 12 august 2026 – Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a lansat miercuri, 12 august, etapa de consultări publice ample pentru proiectul noii generații a Curriculumului național, ediția 2027. Inițiativa are scopul de a adapta sistemul educațional la provocările actuale – sociale, economice, tehnologice și climatice – reducând supraîncărcarea elevilor și punând un accent major pe aplicabilitatea practică a cunoștințelor și pe integrarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale.
Noul document de politici educaționale, care va ghida procesul de predare-învățare în următorul deceniu, propune o schimbare profundă de paradigmă: trecerea de la memorarea mecanică a informațiilor la dezvoltarea de competențe reale, necesare pentru viața cotidiană și piața muncii. Consultările publice se vor desfășura până la finalul lunii septembrie, implicând cadre didactice, părinți, elevi și reprezentanți ai societății civile.
„Curriculumul nu este doar o listă de teme și de subiecte care se învață la școală. Este răspunsul societății, al sistemului educațional la provocările sociale, economice, politice, științifice și tehnologice prin care trecem astăzi. Este încercarea noastră comună de a pregăti tinerii pentru lumea de astăzi, dar și pentru lumea de mâine”, a declarat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, subliniind importanța documentului pentru coeziunea, competitivitatea și reziliența societății.
Elaborarea noului curriculum, un proces complex demarat la începutul anului 2024, a implicat peste 240 de experți naționali și internaționali, mediul academic, și a fost precedată de consultarea a peste 16.000 de cadre didactice. Valentina Olaru, secretar de stat în cadrul ministerului, a explicat că noua abordare transformă programa școlară dintr-un document centrat pe ceea ce trebuie să predea profesorul, într-unul axat pe ceea ce trebuie să știe și să poată face elevul. „Trecem de la o disciplină ca obiect de studiu, la o disciplină ca instrument de acțiune. Cunoașterea rămâne importantă, dar valoarea ei este demonstrată prin utilizare, investigație, argumentare și participare socială”, a menționat Valentina Olaru.
Proiectul ediției 2027 aduce inovații majore la nivelul tuturor ariilor curriculare. În domeniul științelor exacte și ale naturii, matematica va integra elemente puternice de educație financiară și antreprenorială, utilizând instrumente digitale pentru modelarea fenomenelor, în timp ce fizica și biologia se vor concentra pe investigații, proiecte STEM, educație pentru sănătate, ecologie și dezvoltare durabilă.
O noutate absolută este studierea informaticii începând cu clasa a I-a, disciplina fiind reconceptualizată pentru a include robotica, ingineria, igiena digitală și înțelegerea modului în care funcționează algoritmii, pregătind elevii nu doar ca utilizatori, ci și drept creatori de tehnologie.
În aria științelor umaniste, disciplina Limba și literatura română va pune un accent sporit pe competențele de comunicare eficientă și formarea caracterului prin intermediul textului literar. Istoria va renunța la abordarea enciclopedică în favoarea analizei relațiilor de cauză-efect, abordând deschis subiecte sensibile precum Holocaustul sau deportările, și va integra educația media pentru a ajuta elevii să identifice dezinformarea și știrile false. Educația civică va fi transformată într-o disciplină integrată, intitulată „Eu și societatea”, menită să dezvolte un cetățean activ, responsabil, capabil să ia decizii argumentate și să își gestioneze propria sănătate emoțională.
Ministerul Educației și Cercetării încurajează toți actorii interesați să se implice activ în procesul de definitivare a documentului. Recomandările și propunerile colectate în cadrul dezbaterilor publice din această toamnă vor contribui direct la ajustarea variantelor finale ale programelor școlare, menite să ofere generațiilor viitoare o educație relevantă, modernă și conectată la realitățile secolului XXI.
