Integrarea inteligenței artificiale în sistemul de justiție din Republica Moldova, dezbătută la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” 2026
Chișinău, 16 septembrie 2026 – Experți în digitalizare, reprezentanți ai sistemului judecătoresc și procurori au analizat astăzi oportunitățile, provocările și riscurile utilizării tehnologiilor emergente în cadrul sesiunii „Justiția digitală: inteligența artificială în instanțe și procuratură”, desfășurată în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, ediția 2026. Discuțiile s-au axat pe necesitatea creării unui cadru securizat pentru utilizarea inteligenței artificiale (IA) și pe alinierea practicilor naționale la standardele stricte ale Uniunii Europene.
Un subiect central al panelului a fost fenomenul „Shadow AI” – utilizarea neoficială și nereglementată a instrumentelor bazate pe inteligență artificială de către funcționarii publici pentru sarcini de rutină, precum transcrierea ședințelor sau redactarea de documente. Experții au atras atenția că această practică, în lipsa unei infrastructuri controlate, poate genera riscuri majore privind confidențialitatea datelor sensibile. Pentru a preveni scurgerile de informații din dosare, soluția propusă a fost instituționalizarea acestor tehnologii prin implementarea unor modele de inteligență artificială locale, închise, sau prin contractarea unor servicii securizate, adaptate specificului juridic.
Participanții au subliniat unanim că, deși inteligența artificială reprezintă un instrument valoros pentru eficientizarea muncii și reducerea timpului de procesare a volumelor masive de date, decizia finală trebuie să aparțină exclusiv factorului uman. În contextul în care Actul privind Inteligența Artificială (AI Act) al Uniunii Europene clasifică utilizarea IA în justiție drept domeniu cu „risc ridicat”, orice soluție tehnologică implementată în Republica Moldova va trebui să respecte principiul supravegherii umane stricte.
„Justiția nu este altceva decât o activitate a oamenilor pentru oameni. A transmite inteligenței artificiale atribuția de a soluționa soarta unui om este un lucru exagerat. Inteligența artificială trebuie privită strict ca un instrument care poate servi justiția, însă decizia și responsabilitatea finală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, aparțin judecătorului”, a declarat Adrian Bordianu, procuror la Procuratura Generală.
Totodată, a fost abordată problema eticii și a drepturilor fundamentale. Utilizarea algoritmilor trebuie să evite prejudecățile, halucinațiile digitale și evaluările profilative automate care ar putea încălca prezumția de nevinovăție sau dreptul la viața privată.
Tatiana Ciaglic, membra Consiliului Superior al Magistraturii, a reiterat importanța respectării drepturilor omului în procesul de digitalizare: „Cadrul normativ al Uniunii Europene privind inteligența artificială este destul de consolidat și ne oferă garanții clare. Sistemele din justiție trebuie să respecte dreptul la viața privată și să evite supravegherea totală, neautorizată, asigurându-se că nicio decizie automatizată nu va afecta echitatea procesului de judecată.”
Integrarea eficientă a inteligenței artificiale necesită o infrastructură digitală solidă. S-a evidențiat faptul că antrenarea modelelor lingvistice pentru domeniul juridic moldovenesc depinde de existența unor seturi de date masive, corecte și complet digitalizate.
În acest sens, Victor Guzun, expert în digitalizare și fost ambasador, a punctat necesitatea pregătirii tehnice și a controlului permanent: „Orice model de inteligență artificială depinde de calitatea datelor pe care le introducem. Regula de bază este prezența umană pe tot parcursul procesului decizional. Nu putem delega responsabilitatea către tehnologie; trebuie să educăm funcționarii cum să formuleze cerințele corect și să valideze orice rezultat furnizat de IA.”
Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” reprezintă o platformă majoră de dialog între decidenți, practicieni din sistemul de drept și experți independenți. Evenimentul are rolul de a identifica soluții viabile pentru modernizarea, transparentizarea și eficientizarea justiției din Republica Moldova, un pas esențial în consolidarea statului de drept și în parcursul de integrare europeană a țării.
