Transparență și limbaj accesibil în sistemul judiciar: soluții dezbătute la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” din Republica Moldova
Chișinău, 16 septembrie 2026 - Necesitatea de a traduce limbajul juridic într-unul accesibil cetățenilor și de a spori transparența proceselor decizionale a fost tema centrală a sesiunii „Cum comunică justiția pe înțelesul publicului?”, desfășurată miercuri, 16 septembrie 2026, în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” din Republica Moldova. Evenimentul a reunit magistrați, procurori și experți în comunicare pentru a identifica soluții la criza de încredere a publicului în instituțiile de drept.
Discuțiile au pornit de la realitatea că, adesea, actul de justiție este perceput ca fiind complex și inaccesibil publicului larg, aspect confirmat și de un sondaj de opinie prezentat în timpul evenimentului, în care cetățenii au cerut explicații mai clare din partea autorităților. Ludmila Andronic, expertă în comunicare, a subliniat că independența justiției presupune ca actul decizional să nu fie negociat cu opinia publică, însă sistemul are datoria de a oferi cetățenilor posibilitatea să înțeleagă logica din spatele hotărârilor.
„O instanță nu poate promite că decizia va mulțumi publicul, dar există ceva ce sistemul poate și trebuie să ofere: posibilitatea de a înțelege logica după care funcționează. Noi nu simplificăm actul de justiție până la a deveni ceva mai prejos decât nivelul profesional, noi doar îl traducem din limbaj juridic în limbaj omenesc. A explica nu înseamnă a te justifica”, a precizat experta, evidențiind că o justiție modernă trebuie să ofere claritate, coerență și predictibilitate pentru a combate dezinformarea.
Reprezentanții sistemului judecătoresc au adus în prim-plan provocările echilibrării obligației de rezervă a magistraților cu nevoia de transparență. Livia Mitrofan, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a explicat că izolarea comunicațională a justiției s-a transformat treptat într-o vulnerabilitate, lăsând un spațiu gol umplut adesea cu interpretări greșite. Pentru a corecta acest aspect, CSM a adoptat o strategie amplă de comunicare, implementând transmisii în direct ale ședințelor și publicând hotărârile.
„Din numele justiției vorbesc foarte multe voci care nu au nimic cu domeniul. Transparența este un răspuns la libertatea de exprimare, iar instituțiile statului sunt obligate să comunice transparent prin toate mijloacele posibile, fără a transforma această comunicare într-o luptă pentru popularitate”, a punctat reprezentanta CSM.
O perspectivă similară a fost împărtășită de Mariana Cherpec, membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Aceasta a abordat presiunea exercitată asupra procurorilor în cazurile cu impact major, unde societatea solicită informații imediate, deși faza de urmărire penală impune respectarea strictă a confidențialității și a prezumției de nevinovăție. Totodată, s-a discutat despre importanța comunicării proactive în situații de criză, inclusiv în contextul procesului de evaluare externă (vetting) a profesioniștilor din sistem.
„O instituție puternică nu este aceea care răspunde cel mai dur criticilor, ci instituția care poate explica, cu argumente, de ce a luat o anumită decizie. Comunicarea nu trebuie să fie un instrument de imagine, ci o parte a responsabilității noastre instituționale”, a afirmat reprezentanta CSP.
Concluzia generală a sesiunii a fost că încrederea publică nu se obține prin verdicte date sub presiunea rețelelor sociale, ci printr-un efort comun de a explica procedurile legale, de a educa cetățenii privind drepturile lor și de a menține un dialog onest și constant între sistemul judiciar și societate.
Informații de context
Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției” din Republica Moldova este o platformă anuală de dezbatere la nivel înalt, care reunește profesioniști din domeniul juridic, reprezentanți ai societății civile și experți. Ediția din 2026 analizează progresele, vulnerabilitățile și soluțiile pentru consolidarea statului de drept, independența sistemului judiciar și creșterea gradului de încredere a cetățenilor în instituțiile democratice. Trecerea de la un limbaj tehnic la o comunicare empatică și transparentă este considerată un pilon esențial al reformei actuale din domeniu.
