Conferința internațională evaluează un deceniu de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului în România
București, 8 octombrie 2026 - Astăzi a avut loc la București Conferința Internațională „Zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului”. Evenimentul a reunit înalți oficiali guvernamentali, diplomați, experți și reprezentanți ai comunității evreiești pentru a analiza impactul acestui instrument diplomatic și legislativ, dar și pentru a trasa direcțiile viitoare în combaterea formelor contemporane de intoleranță și a discursului instigator la ură.
Organizat de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Agenția Națională pentru Romi, evenimentul a marcat o etapă istorică: adoptarea definiției la data de 26 mai 2016, în timpul președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).
În cadrul deschiderii oficiale, a fost evidențiat parcursul României din ultimii ani, subliniindu-se transformarea memoriei Holocaustului și a combaterii antisemitismului în politici de stat. Printre realizările majore amintite se numără adoptarea definiției în legislația națională în anul 2017, implementarea strategiilor naționale dedicate și introducerea disciplinei obligatorii „Istoria Evreilor. Holocaustul” în învățământul liceal.
Ioana Gheorghiu, viceprim-ministru al României, a subliniat că definiția a devenit un reper fundamental pentru identificarea manifestărilor antisemite și dezvoltarea politicilor publice, deși provocările actuale sunt într-o continuă schimbare.
„Mediul în care se manifestă astăzi antisemitismul este în multe privințe diferit de cel de acum 10 ani. Ceea ce s-a schimbat dramatic este viteza cu care acestea se răspândesc, publicul larg la care pot ajunge și ușurința cu care discursurile antisemite și ura pătrund în dezbaterea publică. Expunerea repetată la ură poate face ca ceea ce ar trebui să fie inacceptabil să înceapă să pară normal”, a declarat Ioana Gheorghiu. Aceasta a reafirmat angajamentul ferm al Guvernului României pentru educație, comemorare și cooperare internațională în vederea protejării vieții evreiești și a fundamentelor democratice ale societății.
La rândul său, deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, a accentuat utilitatea practică a documentului și a adus un omagiu regretatului ambasador Mihnea Constantinescu, o figură centrală în procesul de adoptare a definiției pe plan internațional.
„Adoptarea acestei definiții a rezolvat o problemă foarte mare: a existat un mod unitar și instituțional de a vedea ceea ce denumim generic antisemitismul. Scopul unei definiții este să aducă claritate. Dacă există claritate, nu există motive pentru a nu rezolva problema și pentru a merge mai departe”, a afirmat Silviu Vexler. Totodată, reprezentantul comunității evreiești a atras atenția asupra necesității unei vigilențe sporite, menționând că, în ciuda eforturilor instituționale și a legislației solide, există riscul unei distanțări între politicile oficiale ale statului și realitățile resimțite la nivelul societății.
Definiția de lucru a antisemitismului a IHRA este un instrument esențial, non-obligatoriu din punct de vedere juridic, utilizat la nivel global pentru a oferi un cadru clar de identificare a incidentelor antisemite. Prin asumarea și promovarea sa activă, România continuă să se poziționeze ca un actor internațional relevant în eforturile de consolidare a memoriei istorice și de combatere a xenofobiei și radicalizării.
