România marchează un deceniu de acțiune anti-antisemitism: Bilanț și angajamente reînnoite

Guvernul României a marcat joi, la București, un deceniu de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), subliniind progresele legislative și educaționale semnificative realizate în această perioadă. În cadrul unei conferințe internaționale, viceprim-ministrul Ioana Gheorghiu a prezentat un bilanț al măsurilor luate de statul român pentru combaterea antisemitismului și onorarea memoriei victimelor Holocaustului.

Un moment cheie, a subliniat oficialul, a fost adoptarea definiției IHRA în legislația națională în 2018, un demers care a poziționat România ca un actor proactiv în acest domeniu. Ulterior, în 2021, Guvernul a adoptat două strategii naționale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, creând un cadru instituțional solid pentru acțiune.

În domeniul educației, un pas considerat fundamental a fost introducerea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” ca materie obligatorie în învățământul liceal. Această măsură, a precizat viceprim-ministrul, este esențială pentru a asigura că noile generații înțeleg trecutul și consecințele urii. De asemenea, au fost instituite Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului și Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

Ioana Gheorghiu a reamintit că aceste acțiuni se bazează pe o asumare a trecutului istoric, făcând referire la raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel, care a documentat responsabilitatea autorităților române pentru Holocaustul din teritoriile aflate sub administrația sa. România și-a recunoscut oficial această responsabilitate la cel mai înalt nivel. Un omagiu special i-a fost adus regretatului ambasador Mihnea Constantinescu, care a jucat un rol esențial în obținerea consensului pentru adoptarea definiției în timpul președinției române a IHRA în 2016. Guvernul României, a concluzionat viceprim-ministrul, rămâne ferm angajat în continuarea acestor eforturi, în cooperare cu Federația Comunităților Evreiești și partenerii internaționali, pentru a proteja valorile democratice și a asigura că toți cetățenii pot trăi liber și în siguranță, indiferent de etnie.