Ministerul Educației și Cercetării propune reformarea pregătirii viitorilor profesori: practică din primul an de facultate și masterat obligatoriu în școli
Chișinău, 15 octombrie 2026 - Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în parteneriat cu Institutul Național pentru Educație și Leadership, a prezentat joi, 15 octombrie 2026, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul instituției, noua concepție privind formarea inițială a cadrelor didactice. Documentul propune o reformă amplă a programelor universitare din domeniul științelor educației, cu scopul de a spori pregătirea practică a viitorilor profesori, învățători și educatori și de a alinia competențele absolvenților la realitățile actuale din școli și grădinițe.
Noua viziune vine în completarea măsurilor implementate în ultimii ani pentru atragerea absolvenților de liceu cu performanțe academice ridicate către facultățile cu profil pedagogic. Printre acțiunile deja realizate se numără creșterea burselor studențești la specialitățile pedagogice, care în anul 2026 au depășit valoarea de 4.000 de lei, precum și introducerea graduală a unei medii minime de admitere, majorată de la 6,5 la 7 începând cu sesiunea de admitere din acest an.
Dacă etapele anterioare au vizat atragerea unor candidați mai motivați și mai bine pregătiți, noua concepție – elaborată după modele educaționale din Austria și Estonia și fundamentată pe consultarea a peste 1.200 de tineri specialiști pe parcursul ultimilor trei ani – își propune să transforme substanțial modul în care se desfășoară studiile universitare. Schimbările urmează să fie aplicate începând cu luna septembrie 2027, pentru studenții care vor fi admiși în anul universitar viitor, după finalizarea procesului de consultări publice la sfârșitul anului curent.
„Obiectivul final este să ne asigurăm nu doar că atragem tineri mai buni la Științele educației – lucru pe care deja îl facem prin burse, prin praguri minime de admitere –, dar că și ceea ce învață ei la facultate îi pregătește suficient de bine ca să corespundă rigorilor zilei de astăzi și așteptărilor societății”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.
Practică pedagogică din primul an și rețea de școli-bază cu mentori remunerați
Pilonul central al reformei îl reprezintă extinderea și reorganizarea stagiilor de practică. Studenții vor intra în mediul școlar sau preșcolar încă din primul semestru al anului I pentru activități de observare, iar din semestrul al doilea vor petrece câte o zi pe săptămână în școală sau grădiniță. Parcursul practic va evolua gradual, de la observarea elevilor și analiza curriculumului, la exersarea unor secvențe didactice și, în final, la predarea independentă.
„Este important ca studentul la pedagogie să intre în sala de clasă nu la absolvire, nu în anul trei, nu în anul patru, dar, din punctul nostru de vedere, din primul an de studii și, practic, din al doilea semestru, o zi pe săptămână să o petreacă în școală sau în grădiniță și să se asigure că dezvoltă acele competențe practice necesare procesului educațional și să conecteze foarte bine ceea ce învață teoretic la universitate cu ceea ce se întâmplă nemijlocit în școală”, a subliniat ministrul Educației și Cercetării.
Pentru a garanta calitatea acestei experiențe, ministerul va desemna prin ordin un număr limitat de instituții de învățământ care vor deține statutul de baze de practică pedagogică și vor beneficia de investiții suplimentare. Cadrele didactice din aceste instituții care vor ghida studenții vor fi formate special pentru rolul de mentor de practică pedagogică – proces demarat deja în luna august cu sprijinul experților din Austria – și vor primi o remunerare financiară adițională. Totodată, mentorii vor contribui la elaborarea curriculumului universitar și vor face parte din comisiile de evaluare finală a absolvenților.
Plan-cadru unic și integrarea studiilor de licență și masterat pe modelul 3+2
Concepția prevede instituirea unui plan-cadru unic la nivel național pentru toate instituțiile de învățământ superior care pregătesc cadre didactice, asigurând aceleași standarde de calitate și aceeași structură a anului de studii în toate centrele universitare din țară, cu respectarea autonomiei universitare.
O altă modificare majoră vizează articularea ciclurilor de licență și masterat într-un traseu coerent de cinci ani (modelul 3+2). Studiile de masterat vor deveni obligatorii pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul primar, gimnazial și liceal, extinzând astfel cerința care în prezent se aplică doar pentru treapta liceală. Absolvenții de licență vor avea la dispoziție cel mult cinci ani pentru a promova programul de masterat, iar acesta va trebui urmat obligatoriu în domeniul specialității studiate la licență, pentru aprofundarea competențelor la disciplină. În plus, la intrarea în profesie, tinerii specialiști vor fi sprijiniți printr-un program dedicat de inserție profesională și de o rețea națională de mentori coordonată de Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL).
„Este bine să ne adresăm întrebarea fiecare dintre noi: ce fel de profesor ne dorim să intre mâine în clasa în care învață copilul meu? Respectiv, pe această întrebare am construit și noi concepția de formare inițială a cadrelor didactice. Ne dorim să avem profesori bine pregătiți, care să-și cunoască bine disciplina, dar în același timp să poată să ajute elevul în cunoașterea acestei discipline, să-și adapteze metoda de predare la nevoile fiecărui copil, să poată să analizeze propria practică didactică și să o îmbunătățească continuu”, a menționat Viorica Andrițchi, responsabilă, alături de Institutul Național pentru Educație și Leadership, de conceptualizarea reformei.
Conținuturi actualizate și evaluare finală în trei etape
Potrivit datelor colectate în urma evaluării nevoilor tinerilor specialiști, principala dificultate la debutul în carieră nu este lipsa cunoștințelor teoretice, ci transpunerea lor în activitatea la clasă.
„Am constatat că, în linii generale, absolvenții cunosc teoria. Problema vine atunci când intră în sala de clasă și sunt în situația să pună în aplicare aceste teorii, respectiv întâmpină dificultăți pe mai multe aspecte în adaptarea teoriei la practica educațională”, a explicat Viorica Andrițchi.
Pentru a remedia acest decalaj, programele de studii vor fi structurate pe cinci componente interdependente: specialitatea, didactica specialității, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Didactica va fi predată integrat, concomitent cu disciplina de specialitate, iar orele de curs și seminar vor fi completate cu simulări, studii de caz și analiza unor lecții înregistrate. Anumite cursuri generale vor fi reduse sau integrate în alte module pentru a face loc pregătirii aplicative, iar în toate disciplinele didactice și psihopedagogice vor fi integrate transdisciplinar trei teme prioritare: incluziunea educațională, siguranța și bunăstarea copilului (inclusiv prevenirea violenței) și utilizarea tehnologiilor informaționale și a inteligenței artificiale în predare.
Evaluarea studenților va fi, la rândul ei, reformată. Evaluarea curentă se va baza pe un portofoliu digital care va reflecta evoluția practică a viitorului cadru didactic, iar examenul de absolvire a studiilor de licență și de masterat va avea o structură tridimensională:
- Proba practică: susținerea unei lecții publice în ultimul an de studii, în fața mentorului și a reprezentantului universității;
- Proba integratoare: un examen unic la calculator, bazat pe standardul de calificare, axat pe rezolvarea unor situații educaționale concrete;
- Teza de licență sau de masterat: realizată într-un format aplicativ, pornind de la o problemă reală identificată la clasă în timpul practicii pedagogice și oferind un model concret de soluționare.
„Credem noi că proba practică, proba integratoare și teza de licență vor aduce mai multe dovezi universităților, școlilor, dar și părinților și societății că studenții la pedagogie sunt pregătiți și nu doar cunosc, dar pot real să soluționeze situații la clasa de elevi”, a conchis Viorica Andrițchi.
