Proiecte strategice în domeniul energiei, susținerea IMM-urilor și transportul nepoluant, avizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe
Chișinău, 15 octombrie 2026 — Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova s-a întrunit joi, 15 octombrie 2026, la Chișinău, pentru a examina și aviza un pachet de inițiative legislative menite să alinieze cadrul normativ național la standardele Uniunii Europene, să consolideze securitatea energetică a țării și să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri și a transportului ecologic.
Armonizarea legislației privind IMM-urile și stimularea exporturilor
În deschiderea ședinței, membrii comisiei au aprobat în prima lectură, cu opt voturi „pentru”, proiectul de lege nr. 360 privind armonizarea cadrului normativ aferent întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Documentul transpune angajamentele din Planul național de aderare la Uniunea Europeană și vizează creșterea competitivității companiilor autohtone.
„Propunem reguli de clasificare compatibile cu cele europene și un cadru juridic care să permită întreprinderilor să acceseze surse mai diverse de finanțare și să-și extindă activitatea pe piețele externe”, a declarat Natalia Silvestru, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Printre principalele modificări se numără dublarea plafoanelor financiare pentru clasificarea întreprinderilor mijlocii, începând cu 1 ianuarie 2028: plafonul cifrei de afaceri anuale nete va crește de la 25 la 50 de milioane de euro, iar cel al activelor totale se va majora de la 21,5 la 43 de milioane de euro, menținându-se limita de cel mult 249 de salariați. Potrivit estimărilor ministerului, circa 150 de întreprinderi mari vor migra în categoria celor mijlocii.
„Rolul IMM-urilor este crucial la noi în țară: 99,6% din toate întreprinderile înregistrate în țară sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii”, a subliniat Natalia Silvestru, precizând că 88% din totalul sectorului reprezintă microîntreprinderi.
Totodată, proiectul introduce conceptele de întreprinderi autonome și întreprinderi legate (cele care dețin minimum 25% din capitalul social al altei companii), pentru a evita dubla contabilizare la acordarea ajutorului de stat, și definește o nouă categorie — întreprinderile mici cu capitalizare medie (Mid-Cap), care au până la 750 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de până la 129 de milioane de euro. În plus, legea instituie mecanisme de susținere oficială a creditelor la export prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), extinde instrumentele de garantare pentru emiterea obligațiunilor corporative și consolidează „testul IMM” pentru evaluarea impactului noilor reglementări asupra microîntreprinderilor. Conform reprezentanților ministerului, programele aferente legii țintesc crearea a peste 4.000 de locuri noi de muncă anual și menținerea altor peste 8.500 în perioada 2027–2029.
Infrastructură energetică de interes național și interconectarea cu România
Comisia a susținut în două lecturi, cu șapte voturi „pentru”, proiectul de lege nr. 366 pentru ratificarea Amendamentului la acordurile de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare (Grupul Băncii Mondiale) privind Proiectul de dezvoltare a sistemului electroenergetic, semnat la 7 septembrie 2026.
Amendamentul prevede restructurarea proiectului prin excluderea din finanțarea externă a modernizării sistemului de monitorizare și control (SCADA/EMS) și a construcției noului sediu al întreprinderii „Moldelectrica”, activități care vor fi realizate din sursele proprii ale operatorului. În consecință, se anulează suma de 3,5 milioane de euro din componenta de credit concesional în valoare de 47 de milioane de euro, fără a modifica ratele dobânzii sau condițiile financiare esențiale.
„Resursele rămase sunt concentrate asupra finalizării, testării, punerii în funcțiune și acceptanței liniei electrice aeriene 400 kV Vulcănești–Chișinău”, a menționat Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei. Potrivit oficialului, lucrările la linia electrică sunt finalizate în proporție de 100%, cele de la stația electrică Vulcănești au ajuns la 99%, iar la stația electrică Chișinău — la 90%, punerea în funcțiune fiind estimată pentru sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie 2026.
De asemenea, membrii comisiei au avizat pozitiv, cu vot unanim, proiectul de lege nr. 371 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Strășeni–Gutinaș și de modernizare și extindere a stației electrice Strășeni 330 kV. Aceasta reprezintă a treia interconexiune de înaltă tensiune cu România și cu rețeaua europeană ENTSO-E, având o lungime estimată de 70 km pe teritoriul Republicii Moldova și traversând 25 de unități administrativ-teritoriale din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești. Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 130 de milioane de dolari oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii, cu un termen estimat de finalizare în anul 2029.
„Linia nu doar că va permite integrarea regenerabilelor, va permite și să putem importa, dar și să exportăm un volum mai mare de energie”, a explicat Carolina Novac, subliniind că declararea utilității publice va accelera procedurile administrative și de expropriere necesare lucrărilor.
Promovarea transportului rutier nepoluant și alte subiecte de pe agendă
În cadrul aceleiași ședințe, cu opt voturi „pentru”, a fost aprobat proiectul de lege nr. 370 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute. Prezentat de Nicolae Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, documentul transpune Directiva europeană 2009/33/CE și urmează să intre în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Atunci când o autoritate publică sau o entitate din sectoarele reglementate cumpără vehicule ori contractează anumite servicii de transport, o parte din vehiculele achiziționate trebuie să fie nepoluante”, a precizat Nicolae Mîndra.
Proiectul stabilește ținte minime la nivel național, calculate pe perioade multianuale de cinci ani, pentru achizițiile din bani publici: 13,5% pentru autoturisme, 5% pentru camioane și 23% pentru autobuze (vehicule electrice sau pe bază de hidrogen). De la aceste prevederi sunt exceptate ambulanțele, autospecialele de pompieri, vehiculele forțelor armate și ale poliției, mijloacele de transport adaptate pentru persoanele cu dizabilități, precum și vehiculele primite sub formă de donații externe. În același context, examinarea proiectului de lege nr. 369 privind mobilitatea urbană durabilă în Republica Moldova a fost amânată pentru săptămâna viitoare, la propunerea deputatei Olga Ursu, pentru a fi analizat concomitent cu proiectul nr. 194 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate.
Tot joi, comisia a examinat proiectul de lege nr. 401/2025 privind susținerea bugetară a sportului și tineretului, prezentat de deputatul Nicolae Mărgărint. Inițiativa propunea direcționarea anuală a unei cote de 5% din veniturile provenite din accizele la produsele alcoolice și din tutun (estimată între 258 și 294 de milioane de lei) către programele și infrastructura pentru sport și tineret. În urma dezbaterilor, în care s-a făcut referire la avizul negativ al Guvernului bazat pe principiul universalității bugetare și la faptul că bugetul actual alocat sportului se ridică deja la 686 de milioane de lei, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi (cinci voturi „pentru” și șase „împotrivă”).
„Toată lumea în această sală susține dezvoltarea sportului. Întrebarea nu este dacă noi trebuie să susținem sportul sau nu, ci cum anume să-l susținem”, a declarat președintele comisiei, Marcel Spătari, propunând constituirea unui grup de lucru parlamentar care să elaboreze o metodologie cuprinzătoare de finanțare a domeniilor sportului și tineretului în perspectiva bugetelor viitoare.
