Salariul minim pentru anul 2027 și reorganizarea consiliilor de specialitate, discutate la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective

Reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor din Republica Moldova s-au reunit luni, 19 octombrie 2026, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, pentru a examina perspectivele majorării salariului minim pe țară începând cu anul 2027, politicile salariale din sectorul real și cel bugetar, precum și restructurarea consiliilor de specialitate din cadrul platformei tripartite de dialog social.

Principalul subiect de pe ordinea de zi a vizat cadrul normativ privind salarizarea și detaliile convenției bilaterale încheiate recent între Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) și Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova (CNSM). Documentul stabilește un cuantum al salariului minim de 7.600 de lei pentru sectorul real al economiei, reprezentând o creștere de aproape 21% față de nivelul actual de 6.300 de lei.

„La data de 7 octombrie, Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, împreună cu Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova, au semnat convenția bilaterală prin care am stabilit salariul minim pe țară de 7.600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru întreprinderile de stat și municipale această convenție nu este obligatorie. Efectul acestei convenții este asupra sectorului real al economiei, de fapt asupra membrilor direcți și indirecți ai Confederației Naționale a Sindicatelor și a Patronatului din Republica Moldova”, a precizat reprezentanta patronatelor, doamna Groza. Aceasta a adăugat că documentul include o clauză care exonerează angajatorii de obligația majorării salariului minim în cazul în care, la 1 ianuarie 2027, angajatul beneficiază deja de o remunerație de cel puțin 7.600 de lei, măsură menită să prevină creșterile salariale în lanț.

La rândul său, reprezentantul sindicatelor, domnul Zubcu, a subliniat că acordul dintre partenerii sociali constituie o bază comună de discuții cu Executivul pentru stabilirea pragului salarial la nivel național: „Este o înțelegere între patronate și sindicate privind salariul minim pentru anul 2027 și, având în vedere că Guvernul stabilește salariul minim la nivel național după consultările cu patronatele și sindicatele, avem o poziție comună vizavi de salariul minim pentru anul 2027 – 7.600 de lei. Deci este plafonul minim în consultații pentru Guvern pentru a stabili salariul la nivel național pentru anul viitor.”

În cadrul dezbaterilor, reprezentantul sindical, domnul Sainciuc, a menționat că în anumite sectoare, precum construcțiile sau agricultura, convențiile colective la nivel de ramură prevăd deja plafoane minime de 8.000 de lei sau 10.000 de lei, iar conform datelor statistice, aproximativ 6% dintre salariații din țară sunt remunerați la nivelul salariului minim. Totodată, partenerii sociali au abordat necesitatea armonizării cadrului legal pentru extinderea aplicabilității convențiilor colective în vederea combaterii concurenței neloiale, optimizarea poverii fiscale asupra fondului de salarii pentru reducerea economiei informale, precum și reglementările ce vizează salarizarea în întreprinderile de stat și municipale și în sectorul bugetar.

Președinta Comisiei, ministra Muncii și Protecției Sociale, a salutat acordul convenit de partenerii sociali și a explicat că Guvernul analizează în prezent scenariile de creștere a salariului minim la nivel național, în strânsă corelare cu resursele bugetare disponibile: „Vreau să vă felicit pentru negocierile pe care le-ați avut, pentru convenția pe care ați semnat-o, pentru că este de dreptul părților să negocieze într-adevăr un minim de salariu pentru sectorul real. Ce ține de salariul minim pe țară, pe care vom veni într-adevăr printr-o hotărâre de Guvern [...] stabilirea lui ține de impactul pe care îl va avea asupra bugetului de stat. Suntem în proces de estimări, să vedem mai multe variante, luând în considerație că și legea salarizării, care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie, care rămâne în vigoare cu creșteri salariale, are un impact bugetar.”

Un alt punct central al reuniunii a fost instituirea și eficientizarea consiliilor de specialitate ale Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Pentru a asigura un caracter funcțional și operativ acestor structuri de lucru, membrii Comisiei au decis reducerea numărului lor de la șase la trei consilii permanente. La propunerea reprezentantului patronatelor, domnul Vladislav Caminschi, de a reflecta și problematica mediului de afaceri în arhitectura de lucru a Comisiei, părțile au ajuns la un consens privind denumirea și aria tematică a celor trei structuri:

• Consiliul permanent privind politicile economice, financiare, fiscale și salariale;
• Consiliul permanent privind ocuparea forței de muncă și protecția socială;
• Consiliul permanent privind raporturile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.

Fiecare dintre cele trei părți — Guvernul, sindicatele și patronatele — urmează să își desemneze reprezentanții în consiliile de specialitate în termen de 10 zile. De asemenea, în conformitate cu recomandările raportului recent de evaluare a dialogului social din Republica Moldova, realizat cu sprijinul Organizației Internaționale a Muncii, la lucrările consiliilor vor putea fi invitați atât experți tehnici, cât și observatori din partea grupurilor mai puțin reprezentate, a microîntreprinderilor, a lucrătorilor pe platforme digitale și a organizațiilor societății civile.

În secțiunea dedicată subiectelor diverse, membrii Comisiei au luat act de solicitarea Federației SINDASP privind examinarea claselor de salarizare pentru funcția publică de secretar al consiliului local din administrația publică locală și au convenit asupra actualizării componenței nominale a Comisiei și a membrilor supleanți pe pagina web oficială a instituției. Discuțiile privind conceptul reformei administrativ-teritoriale au fost transferate pentru următoarea ședință ordinară a Comisiei.