Bilanțul absorbției fondurilor europene, extinderea serviciilor consulare și măsurile de securitate la Marea Neagră, prezentate după ședința Guvernului României
București, 16 octombrie 2026 - Reprezentanții Guvernului României și ai instituțiilor din subordine au susținut vineri, 16 octombrie 2026, un briefing de presă la finalul ședinței de Guvern, în cadrul căruia au prezentat progresele înregistrate în absorbția fondurilor europene și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), extinderea și modernizarea rețelei consulare, demersurile diplomatice și de securitate la Marea Neagră, precum și lansarea plăților în cadrul programului național destinat integrării tinerilor pe piața muncii. Declarațiile au fost susținute de ministrul Afacerilor Externe, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Adrian Zvîncă, și de purtătorul de cuvânt al Executivului.
Absorbție record a fondurilor europene și pregătirea cadrului financiar 2028–2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat situația la zi a atragerii fondurilor europene, subliniind că intrările cumulate din Politica de Coeziune și din PNRR vor depăși 14 miliarde de euro pe parcursul anului calendaristic 2026.
Pe componenta Politicii de Coeziune (aferentă cadrului financiar început în 2021, cu o alocare de 31 de miliarde de euro), sumele încasate de România au ajuns la 11,31 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de 36,51%, peste media europeană de aproximativ 29%. Dintre acestea, 8,03 miliarde de euro au fost încasate în timpul mandatului actualului Executiv, multiplicând de circa 3,45 ori volumul fondurilor atrase anterior. România ocupă în prezent locul al doilea în Uniunea Europeană în privința sumelor absolute încasate, după Polonia, și se află în primele zece state membre ca rată procentuală de absorbție. Pentru anul în curs, din ținta asumată de 5,28 miliarde de euro pe Politica de Coeziune, au fost deja încasate 4,09 miliarde de euro, obiectivul anual urmând să fie depășit prin ultimele două cereri de rambursare din lunile noiembrie și decembrie, în valoare de 1,2 miliarde de euro.
În ceea ce privește PNRR, după încasarea Cererii de plată nr. 4 (2,251 miliarde de euro) și a Cererii de plată nr. 3 (aproximativ 300 de milioane de euro), eforturile guvernamentale sunt concentrate pe ultimele două tranșe, care vor ridica rata de absorbție a granturilor de la 66% la peste 90%:
- Cererea de plată nr. 5, în valoare totală de 2,084 miliarde de euro, are deja validate jaloane aferente unei sume de peste 1,4 miliarde de euro din totalul de 1,651 miliarde de euro pe componenta de granturi, plata fiind estimată pentru luna noiembrie 2026.
- Cererea de plată nr. 6, în valoare totală de 4,347 miliarde de euro (din care 2,582 miliarde de euro reprezintă granturi), se află în proces de evaluare la Comisia Europeană până la începutul lunii noiembrie, cu termen de decizie finală pe 20 noiembrie și estimare de plată în luna decembrie.
„A fost o onoare să pot contribui împreună cu echipa de la MIPE la problema majoră a deficitului bugetar și de reducere a acestuia printr-o absorbție record a fondurilor europene, recunoscută și de rapoartele agențiilor de rating, și Guvernul Bolojan a făcut performanță clară în acest domeniu”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Totodată, în ședința de Guvern a fost analizată nota de informare privind pregătirea viitorului cadru financiar multianual 2028–2034, prin care România vizează o alocare de peste 60 de miliarde de euro. Grupul de lucru interinstituțional a analizat pe 6 octombrie două studii strategice elaborate cu asistența tehnică a Băncii Mondiale, termenul pentru transmiterea observațiilor fiind 23 octombrie. MIPE propune o abordare integrată, multisursă, în cadrul viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional, care să reunească fondurile europene, bugetul național și investițiile private în jurul obiectivelor de convergență, reziliență și competitivitate.
Sprijin financiar de 27.000 de lei pentru tinerii care se angajează pentru prima dată
În cadrul briefingului, ministrul Dragoș Pîslaru și președintele ANOFM, Adrian Zvîncă, au anunțat intrarea în plată a primelor dosare din proiectul „STEP UP – Tinerii, o șansă de viitor”, reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 570/2026 și finanțat din fonduri europene prin Programul Educație și Ocupare.
Proiectul dispune de un buget total de 854.853.077 de lei (aproximativ 171,8 milioane de euro) și se derulează în perioada 1 septembrie 2026 – 31 decembrie 2029. Grupul-țintă cuprinde 21.200 de tineri șomeri cu vârsta sub 30 de ani din categoria NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare).
Tinerii înregistrați la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) care se angajează pentru prima dată cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, beneficiază de o primă de stabilitate acordată timp de doi ani: 1.000 de lei pe lună în primele 12 luni și 1.250 de lei pe lună în următoarele 12 luni, cumulând 27.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Până în prezent, au fost identificate 1.078 de persoane eligibile și au fost depuse 395 de cereri, dintre care 243 de dosare sunt în curs de procesare, iar 35 de dosare sunt deja finalizate și intră în plată.
„Considerăm că acești 200 sau 250 de euro pot fi definitorii în decizia unui tânăr de a rămâne în România sau de a pleca în afara țării pentru a avea oportunități mai bune. Ca un mesaj final, v-aș spune că primul loc de muncă înseamnă experiență, stabilitate și independență și îndemnăm toți tinerii să meargă înspre AJOFM-uri și să verifice condițiile de eligibilitate”, a precizat președintele ANOFM, Adrian Zvîncă.
Extinderea rețelei consulare, digitalizarea serviciilor pentru diaspora și diplomația culturală
Ministrul Afacerilor Externe a prezentat bilanțul serviciilor consulare prestate de la începutul anului 2026, care a ajuns la un volum total de 725.000 de servicii. Dintre acestea, ponderea principală este deținută de documentele de călătorie (peste 260.000 de servicii), urmate de actele notariale (170.000 de servicii, reprezentând 23% din total), eliberarea vizelor (124.000 de servicii, respectiv 17%), obținerea actelor din România (55.000), serviciile de stare civilă (52.000) și dosarele de cetățenie (21.000).
Pentru a răspunde cererii ridicate din comunitățile românești din străinătate, a fost extins Consulatul General de la Londra — care se situează pe primul loc, cu peste 50.000 de servicii prestate în acest an — și a fost deschis Consulatul de la Birmingham. De asemenea, în această toamnă se află în curs de finalizare operaționalizarea consulatului de la Cagliari și extinderea Consulatului General de la Paris, care gestionează anual o medie de 30.000 de servicii consulare.
În paralel, în cadrul etapei pilot de emitere a cărților de identitate în diaspora, au fost eliberate primele 100 de cărți de identitate în 36 de misiuni diplomatice, după remedierea aspectelor tehnice de interconectare a bazelor de date. Peste 700 de stații de lucru au fost distribuite în peste 140 de misiuni diplomatice, infrastructura fiind pregătită pentru extinderea procesării documentelor de identitate în afara granițelor. Totodată, MAE a încasat în premieră peste 2 milioane de euro din surse adiționale bugetului de stat, provenite din taxele de viză achitate de cetățeni din afara Uniunii Europene.
„Este important de menționat că noi am reușit în acest guvern să generăm primele surse de venit privat pentru serviciile consulare, pentru a putea avea această resursă alături de bugetul public pentru a întări echipele care prestează servicii consulare și în special o resursă disponibilă pentru serviciile itinerante pentru comunități care au nevoie de servicii mai aproape”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe. Capacitatea de lucru a misiunilor este consolidată și prin trimiterea la post a 77 de noi membri ai corpului diplomatic, consular și administrativ, selectați în urma unui concurs cu peste 3.000 de candidați, precum și printr-o nouă procedură de recrutare aflată în derulare pentru încă 20 de posturi consulare vacante.
Pe palierul diplomației culturale, derulate în parteneriat cu Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român, după participarea României ca invitat de onoare la Târgul de Carte din Cairo (unde standurile românești au atras peste 17.000 de vizitatori și 60 de invitați), România a acceptat invitația Franței de a participa ca invitat special la Târgul de Carte din Paris (Festival du Livre de Paris) în luna aprilie 2027. De asemenea, săptămânii viitoare îi este programată o ședință a comitetului interinstituțional dedicat pregătirii participării României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din octombrie 2028.
Măsuri pentru consolidarea securității la Marea Neagră și alte decizii guvernamentale
În contextul intensificării incidentelor de securitate din bazinul Mării Negre, șefa diplomației române a anunțat că pe 20 octombrie 2026 va avea loc o reuniune NATO dedicată securității la Marea Neagră, convocată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la solicitarea României, în urma consultărilor cu președintele Nicușor Dan și cu prim-ministrul Bulgariei.
Demersurile României vizează întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, consolidarea capabilităților navale și de monitorizare radar, precum și extinderea cooperării trilaterale dintre România, Bulgaria și Turcia — de la operațiunile de deminare maritimă la protecția infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine și a perimetrului de gaze naturale Neptun Deep. La nivel diplomatic, România continuă eforturile internaționale pentru instituirea unui armistițiu la Marea Neagră care să garanteze siguranța navigației civile și a rutelor comerciale pentru energie și cereale.
„Este foarte important să redăm siguranța la Marea Neagră și acestea sunt lucrurile pe care le cerem și pe care le facem împreună cu partenerii internaționali”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe.
Tot în legătură cu temele de politică externă europeană, ministrul a precizat că demersul comun al celor 11 state membre privind eficientizarea procesului decizional în Uniunea Europeană respectă pe deplin tratatele comunitare și nu afectează în niciun fel dreptul de veto al statelor membre, fiecare țară păstrându-și prerogativa intactă de a se opune oricărei decizii prin invocarea interesului național.
În încheierea briefingului de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului a confirmat că în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat, după finalizarea circuitului de avizare, și actul normativ inițiat la solicitarea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) privind actualizarea cuantumului amenzilor din domeniul audiovizualului în raport cu rata inflației cumulate din anul 2009 până în prezent.
