Conferință de presă susținută de Ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor a României, Diana Buzoianu

Diana Buzoianu prezintă bilanțul mandatului la Ministerul Mediului, operaționalizarea aplicației „Radarul balastierelor” și concluziile controlului de la Apele Române

București, 16 octombrie 2026 — Ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a susținut vineri, 16 octombrie 2026, o conferință de presă la sediul instituției, în cadrul căreia a prezentat concluziile raportului Corpului de Control privind pierderea finanțărilor europene pentru infrastructura împotriva inundațiilor de la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), stadiul implementării platformei digitale „Radarul balastierelor” și aprobarea bugetului Romsilva. Totodată, oficialul a prezentat bilanțul celor un an și patru luni de mandat la conducerea ministerului, detaliind reformele structurale, măsurile de digitalizare și acțiunile de combatere a ilegalităților din silvicultură, gospodărirea apelor și protecția mediului, precum și proiectele majore aflate în curs de finalizare.

Concluziile Corpului de Control la ANAR și măsurile pentru infrastructura critică

În deschiderea conferinței, Diana Buzoianu a prezentat rezultatele verificărilor efectuate de Corpul de Control la nivelul ANAR, după ce Comisia Europeană a respins de la finanțare, în anul 2025, proiecte de peste 300 de milioane de euro destinate construirii și reabilitării de baraje, diguri și poldere. Analiza fișelor de post și a parcursului tehnic a relevat deficiențe sistematice în gestionarea acestor investiții, coordonate centralizat, în perioada 2023–2024, la nivelul conducerii instituției de trei foști directori generali și de un director general adjunct aflat încă în funcție.

„Există o linie comună care leagă absolut toate proiectele: au fost amânate, stagnate, revizuite, completate documentații tehnice care au fost făcute incorect în primele etape, au fost aprobate documente cu întârzieri pentru că pur și simplu nu au fost analizate în termenele stabilite de lege. (...) Am transmis raportul Corpului de Control către actuala conducere ANAR și am cerut încă o dată, în termen de două luni, aplicarea măsurilor administrative pentru, în cazul de față, inclusiv directorul general adjunct, care este bine mersi în funcție în continuare, deși a pierdut sub coordonarea dumnealui peste 300 de milioane de euro pentru baraje, diguri și poldere”, a declarat Diana Buzoianu.

În paralel cu măsurile de răspundere administrativă, procesul de reorganizare a ANAR se află în ultimele etape de consultare cu sindicatele. Reforma prevede înființarea Inspecției Naționale a Apelor — structură coordonată la nivel central, menită să elimine dependența inspectorilor de influențele locale —, crearea unei școli de hidrologie pentru certificarea specialiștilor, reducerea aparatului administrativ (TESA) în favoarea personalului operativ și eficientizarea structurii de conducere. De asemenea, au fost reintroduse criterii stricte de performanță pentru directorii administrațiilor bazinale, după ce vechea conducere eliminase toți indicatorii specifici de evaluare din contracte.

Recepția platformei „Radarul balastierelor”, bugetul Romsilva și deblocarea conducerii ANM

Unul dintre proiectele majore de digitalizare anunțate este „Radarul balastierelor”, instrument discutat încă din anul 2015 și ajuns în prezent la un grad de finalizare de 95%, cu termen de recepție stabilit pentru data de 26 octombrie 2026. Rescrisă împreună cu echipa ministerului, secretarul de stat Elena Tudose și specialiștii ANAR, platforma va asigura trasabilitatea completă a agregatelor minerale și va combate exploatările ilegale, inclusiv practica folosirii iazurilor piscicole drept paravan pentru balastiere neautorizate.

„Am văzut o platformă în care se vor putea emite avize; fără avizele respective nu se va mai putea transporta nimic, agregat mineral. (...) Există un traseu care este avizat; dacă, de exemplu, mașina respectivă merge pe un alt traseu, vor fi date alarme. Dacă nu ajunge la punctul în care ziceau că o să trimită agregatele minerale, în 20 de minute după momentul în care trebuiau să ajungă la destinație, dacă au depășit cu 20 de minute, se anulează avizul și trebuie să emită un nou aviz și să explice exact de ce nu au ajuns la punctul respectiv în termenul necesar. Deci există foarte multe filtre de control care se vor asigura, de altfel, că noi nu vom mai avea resurse naționale gestionate absolut îngrozitor”, a explicat ministra interimară a Mediului.

Acest instrument completează platforma „Inspectorul balastierelor”, lansată deja și accesată de milioane de ori de cetățeni pentru verificarea legalității exploatărilor din comunitățile lor.

Tot vineri a fost aprobat bugetul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care prevede un profit estimat de peste 105 milioane de lei și asigură finanțarea echipamentelor de monitorizare și protecție pentru personalul silvic.

„Am aprobat astăzi și bugetul Romsilva. Avem un buget care va cuprinde un profit peste 105 milioane de lei, un buget care va cuprinde banii necesari pentru GPS-ul instalat pe toate mașinile Romsilva și banii necesari pentru bodycam-urile pentru absolut toți pădurarii. Este clar că avem nevoie de o siguranță mai mare a oamenilor care cu adevărat se duc să lupte împotriva mafiei lemnului și își pun viața în pericol în momentul în care fac asta”, a subliniat Diana Buzoianu.

În ceea ce privește Administrația Națională de Meteorologie (ANM), au fost finalizați pașii pentru nominalizarea unui nou membru în Consiliul de Administrație, asigurându-se astfel cvorumul necesar funcționării. Noul consiliu urmează să aprobe bugetul instituției până la sfârșitul lunii octombrie și să analizeze în regim de urgență raportul Corpului de Control — care a scos la iveală achiziții nejustificate din fonduri publice și atribuiri directe repetate către aceleași firme — în vederea aplicării sancțiunilor legale. Totodată, ministerul a alocat fonduri din bugetul național pentru achiziționarea echipamentelor meteorologice strategice pentru care ANM pierduse anterior finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Bilanțul mandatului: reforma în silvicultură, protejarea biodiversității și rezultatele Gărzii Forestiere

Prezentând bilanțul activității de un an și patru luni la conducerea ministerului, Diana Buzoianu a trecut în revistă măsurile adoptate pentru reformarea sectorului silvic:

• Reorganizarea Romsilva și eliminarea privilegiilor: Adoptarea Ordonanței de Urgență și a Hotărârii de Guvern prin care numărul direcțiilor silvice a fost redus de la peste 40 la 19, contractele de muncă pe perioadă nedeterminată ale directorilor au fost înlocuite cu contracte de mandat bazate pe criterii de performanță, iar activitățile secundare au fost separate contabil de activitatea principală de administrare a pădurilor. Prin modificarea contractului colectiv de muncă, bonusurile de pensionare au fost plafonate la un singur salariu, față de zece salarii anterior.
• Integritate și sancționarea abuzurilor: Au fost demiși din Romsilva angajații condamnați definitiv pentru furt de lemne, a fost înființată Comisia pentru analiza conflictelor de interese la nivelul ministerului și a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în urma controalelor privind acordarea nelegală a sporurilor și utilizarea fondurilor regiei (precum decontarea unor sedii administrative transformate în cabane sau organizarea de partide de vânătoare în timpul programului de lucru).
• Digitalizarea monitorizării lemnului: Aplicația SUMAL a fost actualizată pentru a opri metodele de fraudă prin transporturi multiple efectuate în mod offline pe baza aceluiași aviz. De asemenea, a fost pusă în transparență publică Hotărârea de Guvern pentru SUMAL 3.0, sistem care va integra imagini satelitare, camere video (CCTV) și alerte automate. În plus, a fost emis ordinul pentru testarea unor instrumente moderne de marcare în zone-pilot, în vederea înlocuirii ciocanului silvic tradițional.
• Rezultate record la Garda Forestieră Națională: După schimbarea conducerii instituției, în primele opt luni ale anului 2026, valoarea prejudiciilor constatate a crescut cu aproape 200%, iar volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal identificat a crescut cu 142%, cu același număr de inspectori. A fost lansată o platformă digitală care transparentizează toate controalele și sesizările, a fost alocată finanțare pentru camere bodycam și a fost emis ordinul care le permite cetățenilor să participe pe teren la controalele declanșate în urma propriilor sesizări.
• Biodiversitate și faună: Au fost adoptate normele de aplicare pentru legea privind protejarea arborilor seculari și remarcabili, au început demersurile alături de societatea civilă pentru declararea Pădurii Băneasa drept arie protejată, au fost impuse reguli mai stricte pentru cotele de vânătoare și a fost adoptată legea privind intervenția în intravilan împotriva urșilor, concomitent cu majorarea amenzilor până la 30.000 de lei pentru hrănirea animalelor sălbatice.
• Reforma în Delta Dunării: În urma raportului de control la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), care a evidențiat pierderea a 28 de milioane de lei din fonduri europene pentru digitalizare și concentrarea deciziei într-o singură direcție, a fost pus în transparență proiectul de reorganizare a instituției, prin care se separă atribuțiile de avizare de cele de control și se creează servicii dedicate turismului lent.

Investiții istorice în infrastructura de apă, deblocarea fondurilor europene și acțiuni de mediu

În domeniul gospodăririi apelor și al protecției mediului, bilanțul prezentat evidențiază o reorientare majoră a resurselor financiare către investiții și siguranța cetățenilor:

• Alocări bugetare record pentru baraje și diguri: În bugetul ANAR pe anul 2026, un procent istoric de 52% din bugetul de bunuri și servicii a fost direcționat exclusiv către mentenanța digurilor, polderelor și barajelor, prin reducerea cheltuielilor administrative neesențiale. Alocarea de la bugetul de stat pentru aceste lucrări a crescut de cinci ori, de la 50 de milioane de lei în 2025 la 250 de milioane de lei în 2026. De asemenea, a fost aprobat mecanismul financiar pentru ape, care va asigura 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani într-un fond special destinat infrastructurii critice.
• Proiecte finalizate și controale pe teren: Au fost finalizate lucrările la Barajul Leșu (blocate timp de 12 ani), investiție care deservește peste 225.000 de locuitori, și a fost adoptat ordinul privind soluțiile bazate pe natură pentru zonele inundabile. Totodată, controalele dispuse au scos la iveală balastiere ilegale întinse pe 100 de hectare pe râul Olt (cu peste 5 milioane de metri cubi de agregate extrase fără acte și un prejudiciu de circa 20 de milioane de lei, urmate de demiterea conducerii SGA Olt), precum și faptul că, din 1.200 de iazuri piscicole avizate în ultimul deceniu, doar 100 au fost amenajate conform destinației. Pe litoral, raportul privind zona costieră a identificat 4.000 de imobile cu risc de nelegalitate, iar pe plajele din Năvodari au fost demolate peste 100 de construcții ilegale.
• Salvarea proiectelor din PNRR și reforma AFM: Ministerul Mediului a îndeplinit toate jaloanele asumate prin PNRR, depășind țintele la rețele de apă și canalizare, centre de aport voluntar și insule ecologice. În plus, prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern, peste 500 de proiecte cu șantiere deschise (în valoare de peste 2,6 miliarde de lei), care fuseseră respinse de la finanțare prin PNRR, au fost transferate la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) pentru a evita blocarea lucrărilor și falimentul bugetelor locale. La nivelul AFM, a fost aprobată finanțarea pentru digitalizarea completă a instituției și au fost revizuite ghidurile de finanțare (inclusiv cel de 1,5 miliarde de lei pentru apă și canalizare și cel de 400 de milioane de lei pentru baterii de stocare), înlocuindu-se principiul „primul venit, primul servit” cu criterii obiective de maturitate, eficiență și cofinanțare.
• Performanță investițională și reprezentare externă: Bugetul Ministerului Mediului pe anul 2026 a înregistrat un nivel record de 84% fonduri alocate pentru investiții. Pe plan extern și de reglementare, ministerul a îndeplinit în timp-record toate condițiile de mediu pentru aderarea României la OCDE (peste un sfert din totalul condițiilor naționale), a atras 400 de milioane de lei din fonduri norvegiene, a aprobat în cinci luni 25% dintre planurile de management al ariilor protejate care riscau să blocheze fondurile europene și a negociat la nivel european amânarea cu un an a aplicării regulamentului ETS2. De asemenea, termenele pentru emiterea acordurilor de mediu au fost reduse cu 40 de zile în urma consultărilor cu Comisia Europeană, și au fost emise acordurile de mediu, cu condiții stricte de monitorizare și compensare, pentru patru hidrocentrale.
• Calitatea aerului și Garda Națională de Mediu: Pe site-ul ministerului au fost introduși indicatorii orari pentru calitatea aerului (în locul mediei pe 24 de ore), laboratoarele mobile au trecut la planuri permanente de monitorizare pe teren și a fost adoptată Hotărârea de Guvern care asigură finanțarea închiderii iazurilor de decantare toxice cu metale grele (precum cele de la Certej și Teliuc). Garda Națională de Mediu a fost reorganizată prin reducerea posturilor de conducere în favoarea comisarilor de teren, a operaționalizat scanerul mobil cu raze X pentru controlul camioanelor cu deșeuri la frontieră, a introdus obligativitatea utilizării camerelor bodycam și a beneficiat de modificarea legislației astfel încât imaginile surprinse cu dronele să constituie probe în instanță. În primele opt luni ale anului, instituția a depășit media ultimilor ani în privința amenzilor și a dosarelor penale, intensificând controalele asupra arderilor ilegale de deșeuri (53 de controale, amenzi de aproape 1,1 milioane de lei și circa 170 de tone de deșeuri confiscate în 2026, față de 38 de controale și 15 tone confiscate în 2021).

Priorități și proiecte pregătite pentru perioada următoare

În finalul intervenției, Diana Buzoianu a punctat proiectele aflate în stadii avansate la nivelul ministerului, care necesită adoptare sau implementare imediată de către viitorul executiv cu puteri depline:

• Adoptarea Ordonanței de Urgență, aflată în transparență publică, pentru protejarea spațiilor verzi și sancționarea tăierilor ilegale de arbori din intravilanul orașelor (inclusiv pe terenurile retrocedate încadrate la categoria „curți-construcții”, după modelul situației din Parcul IOR);
• Aprobarea Hotărârii de Guvern pentru operaționalizarea SUMAL 3.0 și adoptarea noilor norme tehnice pentru prevenția și apărarea pădurilor împotriva incendiilor, actualizate pentru prima dată în ultimii 26 de ani;
• Dezbaterea publică a proiectului de modificare a Legii vânătorii, în contextul în care anul viitor expiră un număr record de contracte de gestionare a fondurilor cinegetice, pentru a asigura atribuirea acestora prin licitații transparente;
• Demararea lucrărilor de plantare a perdelelor forestiere pe plajele din România în această toamnă, proiect pentru care toate avizele și documentațiile sunt finalizate;
• Aprobarea în ședință de Guvern a bugetului AFM și lansarea programelor de finanțare pe noile criterii obiective (apă și canalizare, baterii de stocare, programul de 700 de milioane de lei pentru iluminat public eficient, programul de 250 de milioane de lei pentru împăduriri și linia de 10 milioane de lei pentru cofinanțarea proiectelor LIFE);
• Finalizarea procedurii de achiziție pentru măsurătorile topografice independente la depozitul de deșeuri de la Vidra, finalizarea campaniei naționale de informare din fonduri europene, monitorizarea măsurilor asumate în județul Ilfov privind oprirea arderilor ilegale din Sintești și emiterea acordului de mediu pentru autostrada Sibiu–Pitești, imediat după transmiterea ultimelor clarificări de către CNAIR.

„Am muncit enorm în acest minister, alături de o echipă care a venit cu un gând clar: să aducă reformă în această instituție și în instituțiile din subordine. Este clar că mai sunt în continuare foarte multe lucruri de îndreptat, este clar că nu pot fi rectificate în câteva luni de zile sau nici chiar în câțiva ani ceea ce poate a fost blocat în 35 de ani de zile, dar avem totuși niște pași absolut esențiali care s-au făcut și care nu vor mai putea să fie dați în spate. (...) Este mult de muncă în aceste instituții ca să faci curățenie și îți trebuie oameni care cu adevărat să dorească asta”, a conchis Diana Buzoianu.