Garanțiile sociale ale procurorilor și alinierea la standardele Uniunii Europene, analizate într-un nou studiu prezentat la Chișinău
Chișinău, 21 octombrie 2026 - Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), cu sprijinul Consiliului Europei, a organizat miercuri, 21 octombrie 2026, la sediul Ministerului Justiției din Chișinău, masa rotundă dedicată prezentării studiului „Prestațiile sociale garantate procurorilor din Republica Moldova și recomandări pentru asigurarea conformității cu standardele Uniunii Europene”. Evenimentul a reunit conducerea Ministerului Justiției, a Procuraturii Generale, reprezentanți ai Președinției, ai Parlamentului, ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ai Uniunii Avocaților și ai mediului academic, având drept scop evaluarea cadrului normativ actual și identificarea unor soluții sustenabile pentru consolidarea independenței procurorilor, prevenirea epuizării profesionale și creșterea atractivității acestei funcții de interes public.
Moderată de Elena Roșior, membră a Consiliului Superior al Procurorilor cu o experiență de peste 26 de ani în sistemul procuraturii, dezbaterea a evidențiat necesitatea asigurării unui echilibru între exigențele înalte de integritate, restricțiile și incompatibilitățile severe impuse procurorilor, pe de o parte, și garanțiile sociale și financiare necesare exercitării independente a mandatului, pe de altă parte.
Studiul, elaborat de dr. Aliona Chisari-Rurak, conferențiar universitar, șefă a Departamentului Drept Privat din cadrul Universității de Stat din Moldova și expertă a Consiliului Europei, oferă o analiză amplă a evoluției legislației naționale începând cu anul 1992, o perspectivă de drept comparat și o evaluare a standardelor europene în domeniu. Cercetarea scoate în evidență vulnerabilitățile generate de abrogarea, în anul 2018, a prevederilor referitoare la pensia pentru vechime în muncă a procurorilor și trecerea bruscă a acestora în regimul general de pensionare, la vârsta de 63 de ani și cu un stagiu de cotizare de 34 de ani, fără aplicarea unui mecanism de creștere eșalonată.
Totodată, documentul semnalează riscurile majore de epuizare profesională (sindromul burnout) cauzate de numărul mare de funcții vacante și de volumul excesiv de muncă. În urma vizitelor de monitorizare în teritoriu, s-a constatat că în unele procuraturi raionale, precum cele din Drochia și Dondușeni, un singur procuror a ajuns să gestioneze până la 600 de dosare.
Pentru remedierea acestor deficiențe, autoarea studiului a formulat o serie de recomandări și propuneri de lege ferenda, printre care:
- indexarea anuală obligatorie a salariilor procurorilor în funcție de rata inflației, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale din anul 2023;
- echilibrarea grilelor de salarizare și majorarea valorii de referință pentru procurorii care nu sunt supuși evaluării externe, în vederea reducerii decalajelor interne și a riscului de discriminare profesională;
- stabilirea unor coeficienți de salarizare care să reflecte adecvat vechimea în muncă și gradul de calificare;
- reglementarea unor condiții echitabile și eșalonate privind vârsta și stagiul de pensionare;
- introducerea unor garanții sociale suplimentare pentru tinerii specialiști care acced în sistem, inclusiv acordarea unei indemnizații unice și asigurarea locuințelor de serviciu, pentru a încuraja ocuparea funcțiilor vacante din raioanele îndepărtate de capitală;
- digitalizarea proceselor de lucru și implementarea unor indicatori de calitate în evaluarea performanțelor procurorilor.
În deschiderea evenimentului, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, a subliniat importanța solidarității întregului sector al justiției și a făcut trimitere la Opinia nr. 21 a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, adoptată la 16 octombrie 2026 la Strasbourg, document care reglementează în premieră la nivelul Consiliului Europei standardele privind garanțiile sociale, volumul de muncă și starea de bine a procurorilor.
„Justiția ieftină costă scump. De asta este important să consolidăm și această dimensiune, fiind conștienți de importanța dezvoltării economice a țării, dar și de necesitatea asigurării sociale a tuturor profesioniștilor din Republica Moldova”, a declarat Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
Prezent la masa rotundă, ministrul Justiției, Cojuhari, a accentuat caracterul vocațional al profesiilor juridice și a reafirmat disponibilitatea ministerului de a servi drept punte de dialog între instituțiile statului pentru identificarea unor soluții fundamentate.
„Dialogul instituțional este cheia succesului pentru soluționarea oricărui obiectiv. Noi suntem pentru un dialog targetat pe argumente, pe cifre, pe date, fiindcă aceasta este unica soluție pentru ca să identificăm niște scenarii potrivite, astfel încât cu toții să avem rezultatul pe care ne dorim, ori un sistem de justiție puternic este echivalent cu un stat de drept veritabil”, a menționat ministrul Justiției.
La rândul său, procurorul general, Machidon, a atras atenția că stabilitatea instituțională și calitatea actului de justiție depind direct de capacitatea sistemului de a atrage tineri bine pregătiți și de a păstra procurorii cu experiență, care instrumentează cauze complexe de corupție și criminalitate organizată.
„Independența are nevoie de garanții care funcționează în practică. Procurorul trebuie să știe concret că remunerația sa se stabilește după criterii obiective, că drepturile sale sunt previzibile și că el, împreună cu familia sa, beneficiază de protecție atunci când exercitarea atribuțiilor de serviciu și a funcției îi expune unor riscuri”, a subliniat procurorul general.
Veronica Mihailov-Moraru, consiliera Președintelui Republicii Moldova în domeniul justiției, a salutat analiza comparativă prezentată în studiu și a amintit măsurile întreprinse în ultimii ani pentru sprijinirea corpului de procurori, precum majorările salariale parțiale și compensarea cheltuielilor de transport și chirie pentru procurorii din teritoriu, subliniind necesitatea continuării acestor eforturi.
„Mecanismele de protecție socială și, în special, asigurarea socială și medicală, evident, trebuie încurajate pentru toți actorii în justiție, într-o manieră echilibrată cu seriozitatea muncii depuse, cu riscurile profesiei și cu impactul muncii, nu în ultimul rând și cu asumarea de integritate și de responsabilitate”, a afirmat Veronica Mihailov-Moraru.
Din partea partenerilor internaționali, Monica Martinez, manageră de proiect în cadrul Consiliului Europei, a reconfirmat sprijinul organizației pentru alinierea cadrului național la bunele practici europene.
„Pentru Consiliul Europei și Uniunea Europeană, sporirea atractivității profesiilor de judecător și procuror este o precondiție pentru a avea un sistem de justiție performant și independent”, a precizat Monica Martinez.
Participând la discuții, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a apreciat fundamentarea științifică a studiului în contextul dezbaterilor legislative privind noul cadru de salarizare în sectorul bugetar.
„Este un drept legitim al fiecăruia de a revendica și de a solicita un salariu raportat la riscurile profesiei, raportat la munca depusă și care să nu atenteze la demnitatea umană”, a punctat Veronica Roșca.
În cadrul sesiunii de dezbateri, adjunctul procurorului general, Sergiu Brigai, a ilustrat problema fluctuației de personal prin propria experiență profesională, arătând că, din cei 50 de procurori numiți în funcție în octombrie 2006, în prezent mai activează în sistem doar șase, ceea ce afectează transmiterea memoriei instituționale către noile generații. În completare, Elena Roșior a adus în atenție scăderea îngrijorătoare a numărului de candidați la funcția de procuror admiși la Institutul Național al Justiției — doar șase persoane în anul 2025 și opt persoane în anul 2026 —, precum și lipsa remunerării financiare pentru munca prestată de procurori în timpul nopții și în zilele de odihnă.
Demersul Consiliului Superior al Procurorilor a fost susținut și de reprezentanții celorlalte profesii juridice, în baza Cartei Interprofesionale. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a remarcat că, deși sondajele recente indică o creștere a încrederii cetățenilor în justiție, insuficiența garanțiilor sociale continuă să descurajeze tinerii juriști să urmeze cariera de judecător sau procuror. Totodată, Anatolie Barbacar, președintele Uniunii Avocaților, a pledat pentru normarea muncii procurorilor și a judecătorilor, subliniind că supraîncărcarea acestora se răsfrânge negativ asupra termenelor de examinare a cauzelor și asupra intereselor justițiabililor.
Constatările și recomandările studiului urmează să fie înaintate autorităților cu atribuții decizionale și bugetare, constituind un punct de reper pentru perfecționarea legislației privind statutul procurorului și pentru elaborarea noului plan de acțiuni în sectorul justiției pentru perioada 2027–2031.
