Prim-ministrul Ilie Bolojan își prezintă bilanțul la final de mandat și avertizează asupra provocărilor structurale ale României
București, 19 octombrie 2026 – Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut luni, 19 octombrie 2026, la Palatul Victoria din București, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat bilanțul celor aproape 16 luni de guvernare. Evenimentul a fost organizat în contextul încheierii iminente a mandatului său și al predării responsabilităților către viitorul executiv, oferind o perspectivă detaliată asupra măsurilor de stabilizare macroeconomică, a stadiului reformelor asumate și a provocărilor structurale care rămân de soluționat.
Preluând conducerea executivului în iunie 2025, într-un moment marcat de un deficit bugetar record de 9,3%, de blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de riscul real de intrare în incapacitate de plată, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să adopte măsuri urgente de corecție fiscală, începând cu majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Aceste decizii au avut rolul de a recâștiga încrederea Comisiei Europene și a piețelor financiare, evitând astfel retrogradarea țării de către agențiile de rating.
„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan, prim-ministrul României.
Conform datelor prezentate în cadrul conferinței, execuția bugetară în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, în scădere față de nivelul de 102,5 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,53 puncte procentuale. În același interval, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin față de primele opt luni din 2025.
Totodată, guvernul a urmărit tranziția de la o creștere economică bazată exclusiv pe consum finanțat din datorie către un model susținut de investiții, producție și competitivitate. Astfel, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent, urcând de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei, peste două treimi din această valoare fiind acoperite din fonduri europene. De asemenea, în vara anului 2026 au fost lansate programe dedicate stimulării producției locale, atragerii investițiilor românilor din diaspora și dezvoltării tehnologiilor avansate.
„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens”, a subliniat premierul Ilie Bolojan.
Un pilon central al stabilizării economice l-a constituit deblocarea și renegocierea PNRR. Până în prezent, România a încasat 65% din valoarea programului, având încă două cereri de plată în analiza Comisiei Europene, care ar urma să ducă gradul de absorbție la 90% din grantul alocat inițial. Pentru a nu pierde finanțarea proiectelor majore de infrastructură, segmentele de autostradă din nord-estul României au fost transferate către programul SAFE, accesat și ca măsură de siguranță națională în contextul regional.
În planul reformării statului, executivul a demarat reducerea structurilor și a posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, digitalizarea pentru reducerea birocrației și, în premieră, reforma pensiilor magistraților. În sectorul energetic, au fost deblocate investiții strategice pentru creșterea capacităților de stocare, întărirea rețelelor și sprijinirea centralelor pe gaz. Premierul a punctat însă că o parte dintre reforme – precum adoptarea legii salarizării unitare – au fost blocate sau tergiversate pe fondul divergențelor din coaliție cu Partidul Social Democrat (PSD), tensiuni care au condus la demiterea guvernului și la o perioadă de cinci luni de interimat.
În perspectiva preluării mandatului de către noul executiv și a trecerii Partidului Național Liberal (PNL) în opoziție, Ilie Bolojan a atras atenția asupra a cinci probleme structurale majore pe care viitorul guvern va trebui să le gestioneze cu maximă responsabilitate:
- Sentințele judecătorești din sistemul de justiție: Existența unor titluri executorii obținute în urma proceselor intentate de magistrați, care obligă statul la plata a peste 5 miliarde de lei, situație care nu poate fi stopată pe termen lung fără adoptarea unei legi a salarizării unitare.
- Restanțele din sectorul energetic: Moștenirea schemelor de compensare din anul 2021, pentru care în anul 2026 au fost alocate 3,7 miliarde de lei (din care s-au achitat deja aproximativ 1,5 miliarde de lei), dar care vor genera obligații de plată și în anii următori, pe măsură ce facturile sunt verificate de ANRE.
- Finanțarea sistemului de sănătate: Deși măsurile adoptate au crescut numărul contribuabililor la fondul de sănătate de la 6,5 milioane la 10,5 milioane de persoane (raportat la 16,5 milioane de beneficiari), echilibrarea reală necesită eficientizarea managementului spitalelor și corelarea costurilor cu serviciile efectiv prestate.
- Supracontractarea investițiilor publice: Existența unor angajamente financiare care depășesc cu peste 300% bugetele alocate în domenii precum transporturile și rețelele de apă și canalizare. Doar la Ministerul Transporturilor sunt semnate contracte de peste 30 de miliarde de euro, în condițiile unui buget anual mediu de aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce impune o prioritizare strictă a proiectelor. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, facturile în sold, în valoare de 2,4 miliarde de lei, vor putea fi achitate fără probleme în urma unei rectificări bugetare.
- Gestionarea companiilor de stat: Necesitatea restructurării și introducerii unor criterii clare de performanță în companiile de stat nereformate, precum CFR sau Metrorex, care solicită anual subvenții suplimentare la final de exercițiu bugetar.
În încheiere, prim-ministrul a evidențiat nevoia adoptării urgente a unei rectificări bugetare pentru asigurarea funcționării serviciilor de bază ale statului în ultimele luni ale anului și a reiterat importanța menținerii disciplinei fiscale de către viitorul cabinet.
„Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră. Dacă guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou”, a conchis Ilie Bolojan.