Tranziția către economia circulară devine un pilon strategic pentru reziliența și competitivitatea economică a Republicii Moldova
Chișinău, 22 octombrie 2026 – Reprezentanți ai autorităților publice centrale, oficiali ai instituțiilor europene, experți internaționali, lideri din mediul de afaceri, cercetători și membri ai societății civile s-au reunit joi, la Chișinău, în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței naționale „Economia circulară în Republica Moldova: reziliență prin circularitate”. Evenimentul, organizat de Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular pe parcursul a trei zile, are scopul de a accelera tranziția de la modelul economic liniar la cel circular, oferind soluții practice pentru alinierea la standardele Uniunii Europene, eficientizarea consumului de resurse și creșterea competitivității companiilor autohtone.
Ediția din acest an marchează o schimbare de paradigmă în abordarea politicilor de sustenabilitate la nivel național, poziționând economia circulară nu doar ca pe o obligație de protecție a mediului, ci ca pe un instrument esențial de securitate economică, inovare și reziliență în fața crizelor climatice și energetice.
„Nu mai discutăm despre circularitate doar ca obiectiv și prioritate de mediu, dar vorbim și ca un obiectiv și prioritate economică, deoarece economia națională trebuie să fie una rezilientă, una competitivă, iar pentru asta trebuie să schimbăm foarte multe lucruri și felul în care gândim, proiectăm, producem, utilizăm și cum gestionăm cele rezultate”, a declarat Aurelia Bahnaru, președinta Centrului de Instruire și Consultanță E-Circular, subliniind necesitatea stimulării ecodisignului, a achizițiilor publice verzi și a investițiilor în prevenirea generării deșeurilor.
În deschiderea evenimentului, Grigore Stratulat, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, a evidențiat presiunea schimbărilor climatice asupra resurselor hidrice din bazinele râurilor Nistru și Prut, punctând nevoia urgentă de a aplica principiile circularității în gestionarea apei, prin reutilizarea apelor uzate tratate în agricultură și industrie, colectarea apelor pluviale și recuperarea nutrienților. Totodată, oficialul a trecut în revistă progresele privind infrastructura națională de profil, menționând semnarea primelor contracte pentru construcția infrastructurii în regiunea de management al deșeurilor numărul 5, extinderea responsabilității producătorului (inclusiv pentru sectorul textil) și operaționalizarea Sistemului de depozit pentru ambalaje în anul 2027.
„Circularitatea fără un sistem integrat de gestionare a deșeurilor este practic imposibilă. Cu siguranță avem și politici, dar urmează să muncim mai mult la capitolul implementare și investiții”, a afirmat Grigore Stratulat.
Perspectiva europeană asupra securității economice și a integrării pe piața unică a fost abordată de reprezentanții Comisiei Europene și ai Agenției Europene de Mediu (AEM), instituție la care Republica Moldova a aderat recent cu statut de țară cooperantă. Oficialii europeni au atras atenția asupra noilor reglementări comunitare – precum Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), Directiva privind dreptul la reparare și noile norme privind ambalajele – care impun standarde stricte de durabilitate și reciclabilitate pentru toți exportatorii pe piața europeană.
„Economia circulară nu este doar despre mediu sau despre a folosi mai puțin. Peste tot în Europa, este vorba despre economie, despre crearea unei valori mai mari din ceea ce avem. Este vorba despre competitivitatea noastră, despre reziliența noastră și despre securitatea noastră”, a subliniat Ville Majamaa, lider de echipă pentru Moldova în cadrul Comisiei Europene.
Un accent deosebit în cadrul dezbaterilor a fost pus pe guvernanța participativă și pe consolidarea capacităților la nivel local și educațional. Cu sprijinul Fundației Soros Moldova, a fost dezvoltată Alianța pentru economie circulară, structură care a preluat oficial și rolul de Hub național pentru economie circulară, menit să conecteze autoritățile, mediul academic, antreprenorii și comunitățile.
„Tranziția către economia circulară nu poate fi realizată doar prin politici elaborate la nivel central. Ea trebuie înțeleasă, asumată și susținută inclusiv la nivelul comunităților locale”, a menționat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.
În paralel, formarea competențelor verzi în rândul tinerilor a fost desemnată drept o condiție critică pentru succesul pe termen lung al reformelor. „Infrastructura poate fi construită în câțiva ani, însă abilitățile, cunoștințele și capacitățile unei generații necesită mult mai mult timp. De aceea, investiția în copii trebuie să facă parte din strategia de economie circulară a Republicii Moldova”, a punctat Dejana Kostadinova, reprezentanta UNICEF în Republica Moldova.
Pe parcursul sesiunilor tematice dedicate lanțurilor valorice și modelelor de afaceri, experții Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) au prezentat cele patru sectoare prioritare identificate pentru tranziția circulară în Republica Moldova în cadrul programului EU4Green Recovery East: sectorul agroalimentar și al băuturilor, industria textilă și de îmbrăcăminte, materialele de construcții și sectorul maselor plastice. Reprezentanții mediului privat și ai Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) au demonstrat, prin studii de caz concrete – precum digitalizarea irigării, reducerea produselor fitosanitare și valorificarea subproduselor vinicole în produse cu valoare adăugată înaltă –, modul în care transferul tehnologic și parteneriatele cu cercetarea reduc costurile operaționale.
Ultimul panel al zilei a abordat rolul datelor, al indicatorilor de monitorizare și al raportării de sustenabilitate (ESG). Conform datelor prezentate din Raportul indicatorilor creșterii verzi și din studiile de profil, deși Republica Moldova se confruntă cu o rată de depozitare a deșeurilor municipale de 94%, țara dispune de o piață a reparațiilor evaluată la 4 miliarde de lei, care susține peste 8.000 de locuri de muncă în peste 1.000 de întreprinderi. Pentru a sprijini companiile să își măsoare impactul și să acceseze finanțări verzi, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a prezentat noile instrumente și ghiduri practice dedicate raportării ESG, aliniate la standardele europene voluntare pentru întreprinderile mici și mijlocii (VSME), în timp ce experții internaționali au detaliat pașii de pregătire pentru implementarea Pașaportului digital al produselor (DPP).
Lucrările conferinței continuă în următoarele două zile cu ateliere practice dedicate construirii de modele de afaceri circulare, exerciții de prospectivă tehnologică pentru orizontul anului 2035 și laboratoare educaționale de co-creare pentru elevi și profesori.
Despre Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular
Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova dedicată accelerării tranziției către o economie verde și circulară. Prin programe de formare profesională, consultanță tehnică pentru mediul de afaceri, studii aplicate și dialog de politici publice, E-Circular sprijină alinierea practicilor naționale la standardele europene de sustenabilitate. Organizația coordonează Alianța pentru economie circulară din Republica Moldova și este membră a rețelelor internaționale de profil, inclusiv Biroul European de Mediu (EEB) și Zero Waste Europe.
