Proiectul de lege privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, dezbătut în cadrul consultărilor publice la Parlament
Chișinău, 21 octombrie 2026 - Comisia juridică, pentru numiri și imunități a organizat miercuri, 21 octombrie 2026, consultări publice pe marginea proiectului de lege care vizează consolidarea garanțiilor independenței procesuale a procurorului. Evenimentul, desfășurat pe platforma parlamentară, a reunit deputați, reprezentanți ai Procuraturii Generale, conducerea procuraturilor specializate, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alături de reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Centrului Național Anticorupție (CNA), ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ai mediului academic și ai societății civile, având drept scop definitivarea și îmbunătățirea inițiativei legislative înainte de examinarea acesteia în lectura a doua.
Inițiativa legislativă, votată deja în prima lectură, propune modificarea Codului de procedură penală și a Legii cu privire la Procuratură pentru a asigura autonomia procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Printre principalele prevederi se numără obligativitatea solicitării unei opinii prealabile din partea procurorilor-șefi ai procuraturilor specializate în cazurile în care Procurorul General oferă indicații pe dosare, anulează acte procesuale sau dispune retragerea și redistribuirea cauzelor penale. Totodată, proiectul stabilește o listă exhaustivă de criterii în baza cărora Procurorul General poate modifica competența pe dosarele procuraturilor specializate și instituie dreptul procurorului de caz și al procurorului-șef de a contesta aceste acte în instanța de apel, care ar urma să examineze plângerile în termen de trei zile lucrătoare, în complet format din trei judecători, exclusiv sub aspectul legalității.
De asemenea, documentul prevede modificarea Legii cu privire la Procuratură, astfel încât ministrul justiției să nu mai participe în cadrul CSP la examinarea cauzelor disciplinare și la adoptarea hotărârilor privind selecția și cariera procurorilor, păstrându-și atribuțiile de vot doar în procedurile de evaluare externă (vetting).
„Proiectul de lege se înscrie în procesul de aliniere a cadrului normativ național la standardele europene privind independența și responsabilitatea sistemului justiției, asumat de Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat deputatul Chiriac în deschiderea ședinței, făcând referire la angajamentele aferente Capitolului 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale).
În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Procuraturii Generale și conducătorii procuraturilor specializate au salutat obiectivul de armonizare a legislației cu standardele europene, dar au atras atenția asupra unor riscuri de ordin practic care ar putea duce la birocratizarea excesivă a controlului ierarhic și la tergiversarea urmăririi penale. Reprezentantul Procuraturii Generale a subliniat că, în practică, peste 90% dintre intervențiile Procurorului General privind competența pe dosare au loc chiar la demersul procurorilor-șefi ai procuraturilor specializate, iar lipsa unor termene clare pentru emiterea „opiniei prealabile” ar putea bloca dinamica proceselor penale.
La rândul său, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a pledat pentru excluderea mecanismului opiniei prealabile consultative și pentru menținerea controlului judiciar la nivelul judecătorului de instrucție, în conformitate cu arhitectura actuală a Codului de procedură penală, propunând ca intervenția Procurorului General să constituie o măsură de ultim resort, aplicată doar după epuizarea căilor interne și judiciare.
„Apreciem intenția declarată de a spori garanțiile de independență în fața eventualelor imixtiuni, dar totuși datoria noastră, ca practicieni aflați în prima linie a combaterii corupției la nivel înalt, este să analizăm acest proiect nu prin prisma doar a intențiilor, dar și prin prisma efectelor acestui proiect concret asupra celerității și legalității procesului penal în general”, a declarat procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Dumbrăvan.
O poziție similară privind necesitatea fluidizării procedurilor a fost exprimată și de conducerea PCCOCS, care a evidențiat volumul zilnic ridicat de demersuri privind transmiterea cauzelor penale după competență către sau de la organele teritoriale.
„Trebuie să fie un mecanism care să fie unul eficient și într-adevăr să aibă un scop ca să îmbunătățească procedura, dar nu s-o complicăm”, a punctat procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtună.
Aspectul transferării competenței de examinare a contestațiilor de la judecătorul de instrucție către Curtea de Apel a fost abordat critic și de reprezentanții sistemului judecătoresc. Membrul CSM, Maria Frunză, a atras atenția că justificarea acestei derogări prin faptul că judecătorii instanțelor de apel au parcurs evaluarea externă a integrității ridică probleme din perspectiva egalității statutului magistraților, avertizând totodată că formarea completelor de trei judecători în termen de trei zile lucrătoare ar putea bloca ședințele deja programate în curțile de apel.
„Normele de competență trebuie să se întemeieze pe criterii obiective și stabile, determinate de natura atribuțiilor judiciare și de structura procesului penal”, a subliniat Maria Frunză.
Pe segmentul modificărilor ce vizează componența și atribuțiile CSP, atât reprezentanții Consiliului Superior al Procurorilor, cât și cei ai societății civile, reprezentați de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), au reiterat recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO privind excluderea completă a ministrului justiției din componența CSP, inclusiv de la examinarea rapoartelor de evaluare externă, având în vedere impactul major al acestor decizii asupra carierei procurorilor. Totodată, reprezentanții CNA, MAI și ai Academiei „Ștefan cel Mare” au formulat observații tehnice privind claritatea și previzibilitatea normelor propuse, pentru a evita apariția unor practici neuniforme sau a unor blocaje în faza de urmărire penală.
Reprezentanții Biroului pentru Integrare Europeană și ai Ministerului Justiției au reconfirmat importanța adoptării proiectului pentru îndeplinirea criteriilor de referință intermediare în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană și și-au exprimat deschiderea pentru ajustarea textului legislativ, unificarea terminologiei și reglementarea unor termene procedurale clare.
Conform proiectului, noile reglementări procesuale urmează să intre în vigoare la 30 aprilie 2027, pentru a oferi timp suficient ajustării actelor normative interdepartamentale, în timp ce prevederile referitoare la atribuțiile ministrului justiției în cadrul CSP vor deveni aplicabile la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial. Toate instituțiile și organizațiile participante urmează să transmită propunerile finale în scris către Comisia juridică, pentru numiri și imunități și către Ministerul Justiției, în vederea definitivării proiectului de lege pentru lectura a doua.
