Protecția patrimoniului și soluțiile de mediu pentru viitorul capitalei, dezbătute la consultarea publică dedicată Planului urbanistic general Chișinău 2040
Chișinău, 21 octombrie 2026 - Primăria Municipiului Chișinău a organizat miercuri, 21 octombrie 2026, cea de-a patra sesiune de consultări publice (CP-04) dedicată prezentării studiilor de fundamentare pentru reactualizarea Planului urbanistic general (PUG) Chișinău 2040. Evenimentul, desfășurat la sediul Preturii sectorului Buiucani, a încheiat ciclul de dezbateri asupra celor 12 studii de fundamentare, aducând în prim-plan trei domenii strategice pentru dezvoltarea durabilă a capitalei: centrul istoric și patrimoniul construit, patrimoniul natural, precum și protecția mediului în raport cu riscurile naturale și antropice.
În deschiderea ședinței, viceprimarul municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, a subliniat importanța reglementării unitare a întregului teritoriu urban, amintind că în documentațiile anterioare din 2007 și 2008 nucleul istoric al orașului, cu o suprafață de aproximativ 700 de hectare, a rămas fără soluții urbanistice aplicabile din cauza lipsei unui plan urbanistic zonal dedicat. În prezent, municipalitatea lucrează în paralel la elaborarea Planului de referință istorico-arhitectural (PRIA), ale cărui concluzii vor fi armonizate cu noul PUG.
„Ne așteptăm ca în documentația urbanistică, în Planul urbanistic general al orașului, să nu existe lipsuri de teritoriu, să existe soluții inclusiv pentru centrul istoric. [...] Trebuie să decidem ce păstrăm din patrimoniul pe care statul l-a desemnat ca patrimoniu național, ce păstrăm din monumentele care sunt separat declarate ca patrimoniu, unde avem zone de intervenții și putem interveni cu construcții, cum putem dezvolta în așa mod ca să păstrăm patrimoniul, dar să avem și dezvoltarea orașului, pentru că niciun patrimoniu nu va fi niciodată protejat dacă nu vom avea capacitatea economică să facem acest lucru”, a declarat viceprimarul Svetlana Dogotaru.
Prezentarea celor trei studii de fundamentare a fost susținută de urbanista Mădălina Moțcanu-Dumitrescu, care a detaliat analiza critică a situației existente, disfuncțiile identificate în implementarea PUG-ului din 2007 și direcțiile prioritare de acțiune care urmează să fie transpuse în noul Regulament local de urbanism (RLU).
Reguli cartografiate pe parcelă pentru salvarea centrului istoric
Primul studiu prezentat a vizat centrul istoric și patrimoniul construit al Chișinăului, oraș atestat documentar pentru prima dată în 1436 și care concentrează cea mai bogată colecție de monumente din Republica Moldova: 977 de obiective ocrotite, dintre care 236 sunt de importanță națională, iar 31 reprezintă situri arheologice, conform listei actualizate în 2025. Deși caroiajul stradal trasat prin planurile dintre anii 1817 și 1834 s-a păstrat ca reper identitar, analiza arată că aproximativ una din zece clădiri de patrimoniu fusese deja pierdută până la inventarierea din 2007, iar absența unor zone de protecție trasate clar pe hartă și a unor limite ferme de înălțime a permis apariția unor construcții inadecvate contextului istoric.
Pentru remedierea acestor deficiențe, studiul propune delimitarea pe hartă a cinci zone istorice de referință și trasarea zonelor de protecție la nivel de parcelă — incluzând parcela monumentului, parcelele vecine și frontul stradal de vis-a-vis. De asemenea, sunt prevăzute protejarea a șase perspective vizuale majore (printre care axa Pieței Marii Adunări Naționale, Porțile Sfinte, Catedrala, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, panorama Văii Bîcului și Valea Morilor), obligativitatea respectării aliniamentului și a înălțimii fronturilor istorice pentru clădirile noi, cercetarea arheologică prealabilă oricărei excavări, precum și programe de diagnostic seismic și reabilitare a caselor-monument. Totodată, Valea Bîcului este propusă spre amenajare ca peisaj cultural, conectând orașul vechi de orașul de sus prin trasee pietonale și culturale.
„PUG-ul actualizat ar trebui să transforme acest obiectiv de protecție din 2007 în niște reguli cartografiate, unde zonele istorice de referință să existe și să fie marcate pe plan, zonele de protecție trasate pe parcele și perspectivele protejate, astfel încât orice autorizație din centrul istoric să fie dată în raport cu valoarea istorică a locului”, a explicat urbanista Mădălina Moțcanu-Dumitrescu.
Protecție inviolabilă pentru parcuri și refacerea coridoarelor ecologice
Cel de-al doilea studiu, dedicat patrimoniului natural, a evidențiat că municipiul Chișinău dispune de aproximativ 7.500 de hectare de spații verzi și o medie de 15 metri pătrați de parc pe cap de locuitor, adăpostind totodată 87 de arbori seculari (circa 20% din totalul național) și o arie naturală protejată de stat de 3 hectare (Cariera Cazacu din orașul Vatra). Dacă marile grădini istorice și științifice — Grădina Botanică, Grădina Zoologică, Dendrariul și grădina Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, însumând circa 225 de hectare — și pădurile-parc și-au păstrat integritatea, cel puțin zece zone verzi de cartier au fost transformate în terenuri de construcție după 2007, în special în sectoarele Botanica și Ciocana, iar patru coridoare ecologice care legau orașul de pădurile periurbane dinspre Durlești, Trușeni, Stăuceni, Băcioi și Budești au fost întrerupte de extinderile rezidențiale.
Studiul recomandă instituirea unui regim de protecție inviolabilă pentru toate spațiile verzi cu acces public, astfel încât destinația acestora să nu mai poată fi schimbată prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu, ci exclusiv prin lege și doar cu compensarea unei suprafețe echivalente în același sector. Printre măsurile propuse se mai numără calcularea indicatorului de spațiu verde pe cap de locuitor la nivel de sector, crearea unui sistem municipal de arii naturale urbane protejate, refacerea celor patru coridoare verzi, întocmirea unui registru cu putere juridică și coordonate GPS pentru arborii seculari, precum și interzicerea plantării speciilor invazive și alergene (precum ambrozia și arțarul american) în favoarea speciilor autohtone.
Gestionarea riscurilor naturale și adaptarea la schimbările climatice
Al treilea studiu prezentat a analizat protecția mediului și riscurile naturale și antropice. Datele relevă că 37% din suprafața construită a intravilanului se află pe terenuri cu risc geomorfologic (de alunecare) mediu sau ridicat, în timp ce orașul este încadrat într-o zonă cu intensitate seismică de minimum 8 grade. Totodată, sub 15% dintre intervențiile prioritare de mediu prevăzute în PUG 2007 au fost realizate, rata de reciclare a deșeurilor se situează sub pragul de 15%, apa râului Bîc rămâne încadrată în ultimele două clase de calitate, iar efectul de insulă de căldură urbană determină temperaturi de vară cu 1,5 până la 2 grade Celsius mai ridicate în cartierele dense față de zonele periurbane.
Pentru creșterea siguranței și calității vieții, specialiștii propun elaborarea unei hărți publice oficiale de microzonare a riscului seismic și de alunecare, interzicerea construirii pe versanții instabili și interdicția de a amplasa școli, grădinițe sau spitale pe terenuri cu risc sau contaminate. De asemenea, conversia fostelor platforme industriale în zone rezidențiale va fi condiționată obligatoriu de analiza prealabilă a solului. Pe malurile râului Bîc se propune o fâșie de protecție de 50 de metri fără construcții, dedicată renaturalizării și amenajărilor verzi, urmată de o zonă între 50 și 100 de metri cu ocupare maximă de 30% și studiu de impact asupra apei, alături de interzicerea betonării sau acoperirii pâraielor. În plus, fiecare parcelă nou construită va trebui să păstreze minimum 25% suprafață verde permeabilă pentru infiltrarea apei pluviale și diminuarea inundațiilor și a disconfortului termic.
Dialog cu societatea civilă și pașii următori
Sesiunile de întrebări și dezbateri au reunit arhitecți, experți în patrimoniu și peisagistică, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de locatari. Arhitectul Andrei Homa și Ion Ștefăniță, fost director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, au atras atenția asupra degradării avansate a fondului construit din nucleul istoric și asupra blocajelor birocratice, pledând pentru reguli urbanistice clare și predictibile, parteneriate public-private și proiecte de regenerare urbană integrate armonios în țesutul existent.
La rândul lor, specialiștii în arhitectură peisajeră și reprezentanții civici au formulat propuneri privind diversificarea dendrologică și standardele de plantare, creșterea procentului de spații verzi permeabile în curțile blocurilor noi, întreținerea și instituirea fâșiilor de protecție pentru afluenții râului Bîc (precum pâraiele Durlești, Sfânta Vineri și Țiganca), amenajarea zonei „Porțile Orașului”, gestionarea parcărilor în zona centrală și reglementarea amplasării panourilor fotovoltaice pe acoperișuri fără afectarea imaginii arhitecturale a clădirilor istorice.
Persoanele fizice și juridice interesate mai pot transmite propuneri și recomandări în scris pe marginea studiilor prezentate până la data de 4 noiembrie 2026. Ulterior centralizării și integrării observațiilor pertinente, procesul de reactualizare a Planului urbanistic general Chișinău 2040 va avansa în cea de-a treia etapă, dedicată elaborării concepției PUG, a strategiei de dezvoltare și a reglementărilor urbanistice propriu-zise, care vor fi supuse unui nou ciclu de consultări publice.
„Din tot ceea ce s-a discutat aici, totul absolut se înregistrează; dacă nu este de domeniul PUG-ului, se transmite în direcțiile responsabile. [...] Consultările nu sunt de bifă atunci când venim și participăm la aceste consultări”, a conchis viceprimarul Svetlana Dogotaru.
