Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță măsuri urgente pentru deblocarea financiară a sistemului sanitar și prioritățile noului mandat

Ministrul Sănătății al României, Alexandru Rogobete, a susținut miercuri, 21 octombrie 2026, prima conferință de presă de la preluarea mandatului, la sediul instituției din București, pentru a prezenta situația financiară la zi a sistemului medical și soluțiile imediate pentru asigurarea funcționării spitalelor și a programelor naționale de sănătate până la finalul anului.

În cadrul declarației, ministrul a detaliat cauzele presiunii financiare actuale, arătând că, la începutul anului 2026, Ministerul Sănătății a solicitat un buget de 31,9 miliarde de lei, însă suma aprobată a fost de 27 de miliarde de lei, ceea ce a generat din start o diminuare de 4,7 miliarde de lei. La nivel general, incluzând zona de investiții și toate capitolele bugetare, reducerea aplicată a fost de 30,26%. Totodată, deși legislația adoptată anterior prevedea exceptarea unităților sanitare și a serviciilor de ambulanță de la tăierile liniare de 10%, bugetul alocat ambulanței a fost redus cu acest procent. La acest deficit inițial s-au adăugat scumpirile la combustibil și energie, care au crescut rapid costurile pentru medicamente și materiale sanitare.

Pentru funcționarea optimă a zonelor critice din subordinea directă a ministerului — Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), serviciile de ambulanță și acțiunile prioritare — este necesară o suplimentare de aproximativ 800 de milioane de lei până la finalul anului. Din această sumă, 391 de milioane de lei sunt necesare pentru UPU din spitalele locale și cele ale ministerului, iar 156 de milioane de lei sunt destinate acțiunilor prioritare, care vizează pacienții din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), cazurile de accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, neonatologie și marii arși. La viitoarea rectificare bugetară, Ministerul Sănătății va solicita în total aproximativ 1,2 miliarde de lei.

„Sistemul de sănătate din România este cel mai subfinanțat din Uniunea Europeană. Nu mai ai de unde să tai. Poți să faci eficientizări în interiorul lui și am făcut asta, la programe, la medicamente, dar nu poți reduce cu miliardele dintr-un sistem care oricum este subfinanțat”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Pentru a acoperi cheltuielile aferente lunii octombrie în Unitățile de Primiri Urgențe, la nivelul ministerului a fost deja redistribuită o sumă importantă din fondul de salarizare, astfel încât deficitul vizează lunile noiembrie și decembrie. În cazul unor întârzieri administrative ale rectificării bugetare, fondurile urgente pentru marile spitale vor fi alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, iar stocurile critice vor fi susținute prin compania Unifarm.

„Cifrele nu arată bine, dar fac un apel la calm. Oamenii nu trebuie să intre în panică, spitalele nu trebuie să intre în panică, pentru că în scurt timp, sper eu până săptămâna viitoare, sub o formă sau alta, vom reuși să alocăm sumele necesare pentru a reduce această presiune importantă de pe unitățile sanitare și în special cele de pe UPU-uri și ambulanțe. Rog pacienții să rămână calmi, pentru că programele naționale de la Casa Națională vor fi alimentate în curând și discontinuitățile de care am vorbit toată vara se vor opri”, a adăugat Alexandru Rogobete.

În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), bugetul aprobat pentru anul în curs a fost de 82 de miliarde de lei, față de un necesar de 94 de miliarde de lei, execuția bugetară ajungând deja la 90%. Din deficitul de 11 miliarde de lei, aproximativ 3,5–4 miliarde de lei reprezintă necesarul strict pentru medicamente, programe naționale și servicii medicale, restul sumei fiind constituit din concedii medicale neplătite și alte datorii. Ministrul a precizat că primele fonduri alocate CNAS la rectificare vor merge direct către stingerea datoriilor și a restanțelor către spitale — care însumează 123 de milioane de lei doar la spitalele generale —, astfel încât unitățile medicale să își poată achita facturile către furnizori.

În contextul vacantării funcției de președinte al CNAS, în urma demisiei lui Horațiu Moldovan, ministrul Alexandru Rogobete a anunțat demararea unui audit amplu la nivelul instituției. Verificările vor viza modul în care au fost prioritizate plățile către spitale și farmacii, concursurile organizate la casele județene de asigurări de sănătate în ultimele luni, precum și contractele semnate în ultimele patru luni în județul Bistrița-Năsăud.

Pe lângă stabilizarea financiară, oficialul a prezentat principalele direcții de acțiune și reformă pentru perioada următoare:

• Resursa umană și plata gărzilor: Regândirea sistemului de gărzi prin actualizarea tarifelor, includerea la plată a medicilor rezidenți din anii I, II și III și introducerea unui tarif progresiv, care să crească în funcție de numărul de gărzi efectuate lunar de un medic.
• Decongestionarea Unităților de Primiri Urgențe: Angajarea medicilor de familie în cabinete dedicate din cadrul ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor, unde programul a fost extins până la ora 20:00, pentru a prelua și tria cazurile care nu reprezintă urgențe medicale majore.
• Accesul la medicamente și vaccinuri: Actualizarea listei de medicamente compensate până la finalul anului 2026 și distribuirea în farmacii, la sfârșitul acestei săptămâni sau cel târziu la începutul săptămânii viitoare, a noilor loturi de vaccin antigripal, urmate de extinderea programelor de vaccinare anti-HPV.
• Controlul infecțiilor nosocomiale: Operaționalizarea la nivel național a registrului electronic pentru infecțiile asociate actului medical — proiect finalizat cu fonduri europene la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” — și introducerea obligativității ca personalul din secțiile ATI să parcurgă cursuri de monitorizare și control al infecțiilor o dată la doi ani.
• Disciplina în sistemul sanitar și siguranța în spitale: Inițierea unor modificări legislative care să permită managerilor de spitale desfacerea contractului de muncă la a treia abatere pentru medicii care părăsesc spitalul public în timpul programului pentru a activa în clinici private. De asemenea, scutirile medicale pentru efectuarea gărzilor vor fi reglementate astfel încât să se aplice simultan atât în sistemul public, cât și în cel privat. Totodată, ministrul a făcut un apel public către managerii unităților sanitare să asigure servicii riguroase de pază și protecție pentru prevenirea agresiunilor împotriva personalului medical.

„Reforma sănătății nu înseamnă tăieri. Reforma sănătății înseamnă modernizare, înseamnă eficientizarea sistemului, înseamnă respectul pentru resursa umană și asigurarea unor servicii complete pentru pacienți. (...) Respect personalul medical și cer personalului medical nu să mă respecte pe mine, ci să-și respecte meseria și pacienții”, a conchis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.