Creștere economică modestă de 0,6% și avans industrial în primul semestru din 2026, conform noii analize prezentate de Institutul Național de Cercetări Economice
Chișinău, 23 octombrie 2026 – Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) a organizat vineri, 23 octombrie 2026, evenimentul de lansare a celei de-a 55-a ediții a publicației semestriale „Tendințe în Economia Moldovei”. Desfășurat la sediul renovat al institutului, în contextul evenimentelor dedicate Săptămânii Accesului Deschis, evenimentul a reunit cercetători, cadre universitare și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a analiza parcursul social-economic al Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2026 și a prezenta prognozele macroeconomice revizuite.
Evoluția Produsului Intern Brut și dinamica sectoarelor productive
Prezentarea principalilor indicatori macroeconomici a fost deschisă de directoarea INCE, dr., conf. cercet. Angela Timuș, care a trecut în revistă rezultatele înregistrate de economia națională în primul semestru al anului 2026, raportate la perioada similară din 2025. Potrivit datelor analizate, Produsul Intern Brut (PIB) a însumat 165,8 miliarde de lei în prețuri curente de piață, consemnând o creștere reală modestă, de doar 0,6%. Acest ritm temperat a fost determinat de o serie de șocuri externe, în special de scumpirea carburanților, care a limitat potențialul de expansiune economică.
La formarea creșterii PIB-ului au contribuit pozitiv industria prelucrătoare (+0,5 puncte procentuale), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (+0,3 puncte procentuale), agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,3 puncte procentuale), precum și comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,2 puncte procentuale). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 4,4%, atingând o pondere de 15,1% în PIB și generând o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale. În schimb, dinamica generală a fost frânată de evoluțiile negative din sectorul informațiilor și comunicațiilor (-0,6 puncte procentuale), construcții (-0,5 puncte procentuale), tranzacții imobiliare (-0,4 puncte procentuale) și învățământ (-0,2 puncte procentuale). Din perspectiva cererii agregate, avansul economic a fost susținut de consumul populației și de exportul net, în timp ce componenta investițională și variația stocurilor au avut o influență nefavorabilă asupra dinamicii PIB-ului.
Sectorul industrial a înregistrat o evoluție pozitivă în primele șase luni ale anului 2026, volumul producției industriale majorându-se cu 7,9% față de semestrul I din 2025. Creșterea a fost susținută de toate cele trei ramuri principale: producția și furnizarea de energie (+14,2%), industria prelucrătoare (+7%) și industria extractivă (+2,2%). În cadrul industriei prelucrătoare, cele mai mari creșteri au fost consemnate în industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (+43,7%), fabricarea produselor textile (+17,1%), prelucrarea pieilor și fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie (+16,7%), precum și în industria alimentară (+14,6%). Pe de altă parte, scăderi importante au fost înregistrate la fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (-25,6%), fabricarea băuturilor (-14,2%) și producția altor produse din minerale nemetalifere (-12,9%).
În agricultură, producția globală a crescut cu 8,9% în prețuri comparabile în primul semestru din 2026, rezultat datorat atât avansului producției vegetale (+8,6%), cât și revigorării producției animaliere (+9%), unde creșterea animalelor s-a majorat cu 14,4%, iar producția de ouă cu 3,8%.
Activitatea investițională și comerțul exterior
Investițiile în active imobilizate au însumat 16,43 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu 5,2% în prețuri comparabile față de perioada similară a anului precedent. Evoluția s-a datorat majorării investițiilor în imobilizări corporale (+7,4%), în special în clădiri nerezidențiale (+37,5%), în timp ce investițiile în imobilizări necorporale s-au redus cu 27,2%, iar cele în mașini și utilaje au crescut cu doar 0,5%. Mijloacele proprii ale întreprinderilor rămân principala sursă de finanțare (71,4% din total), urmate de creditele și împrumuturile interne (10,9%), remarcându-se totodată o creștere de circa 50% a finanțării din surse publice.
„Pe ansamblu, evoluțiile în primul semestru remarcă o relansare moderată a activității investiționale, susținută preponderent de investițiile în active corporale. Totodată, finanțarea redusă pe mașini și echipamente, precum și diminuarea investițiilor necorporale, evidențiază acele vulnerabilități care vizează modernizarea tehnologică și consolidarea capacităților productive ale economiei naționale”, a declarat Angela Timuș, directoarea Institutului Național de Cercetări Economice.
Pe segmentul extern, deficitul contului curent al balanței de plăți a constituit 1,7 miliarde de euro în semestrul I 2026 (echivalentul a 20,6% din PIB), în scădere cu 9,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile directe nete au însumat 104,8 milioane de euro. Transferurile bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice au totalizat 967 de milioane de dolari, în creștere cu 25,3% față de primul semestru din 2025, evoluție stimulată de integrarea sistemului bancar autohton în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), care a redus costurile de tranzacționare și a încurajat utilizarea canalelor oficiale. În paralel, fluxurile financiare provenite din statele CSI au atins minime istorice, apropiate de zero, pe fondul restricțiilor bancare internaționale.
Valoarea totală a comerțului exterior cu bunuri a ajuns la 6.636,2 milioane de euro (+7,9%). Exporturile de bunuri au crescut cu 12,5% (depășind 1,65 miliarde de euro, dintre care peste 1,3 miliarde de euro au reprezentat mărfuri autohtone, în creștere cu 16,4%), iar importurile s-au majorat cu 6,5% (4.985 milioane de euro), generând un deficit al balanței comerciale de circa 3,3 miliarde de euro (+3,7%). Uniunea Europeană își consolidează poziția de principal partener comercial, absorbind peste 74% din exporturile Republicii Moldova și furnizând 55,2% din importuri, România rămânând pe primul loc pe ambele dimensiuni.
Inflație, politică monetară, finanțe publice și evoluții sociale
Analiza evoluțiilor financiare, bugetare și sociale a fost prezentată de dr., conf. cercet. Olga Timofei. În semestrul I 2026, rata medie a inflației (indicele prețurilor de consum) a constituit 6%, situându-se sub nivelul din perioada similară a anului precedent, în timp ce inflația de bază a înregistrat o medie de 5,2%. Cu toate acestea, ritmul anual al prețurilor de consum a reaccelerat de la 4,9% în ianuarie la 6,8% în lunile aprilie și mai, pe fondul scumpirii petrolului pe piețele internaționale și al majorării prețurilor la carburanți și servicii de transport, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Astfel, prețurile la combustibili și carburanți au urcat de la o creștere de 1,1% în trimestrul I la 23,6% în trimestrul II.
„În prima jumătate a anului am avut o inflație prin costuri, generată de aceste șocuri externe de ofertă, în timp ce inflația de bază a rămas relativ stabilă”, a precizat Olga Timofei.
Pentru a tempera presiunile inflaționiste și a limita efectele de runda a doua, Banca Națională a Moldovei (BNM) a înăsprit politica monetară, majorând treptat rata de bază până la 9% în luna septembrie 2026. Pe piața valutară, leul moldovenesc s-a apreciat în medie cu 3,5% față de dolarul SUA (curs mediu de 17,24 lei pentru un dolar) și cu 3,1% față de moneda unică europeană (20,11 lei pentru un euro), iar rezervele valutare oficiale au crescut cu 2,9%, asigurând acoperirea a circa 5,1 luni de importuri.
În sectorul finanțelor publice, veniturile bugetului public național au însumat 63 de miliarde de lei (+4,6%), iar cheltuielile au urcat la 71 de miliarde de lei (+7,4%), circa 70% din resurse fiind direcționate către protecția socială, învățământ și ocrotirea sănătății. Decalajul dintre venituri și cheltuieli a condus la un deficit bugetar de 7,8 miliarde de lei, cu 36% mai mare față de semestrul I din 2025. Soldul datoriei sectorului public a atins 146 de miliarde de lei la finele semestrului (+5,7% față de sfârșitul anului 2025), datoria de stat reprezentând 36,8% din PIB-ul prognozat.
Sectorul bancar și-a menținut nivelul înalt de capitalizare și lichiditate: activele totale au crescut cu 15%, până la 202 miliarde de lei, depozitele s-au majorat cu 14,4%, ajungând la 152 de miliarde de lei, iar profitul net al băncilor a avansat cu 14%, atingând 2,5 miliarde de lei. Ponderea creditelor în totalul activelor bancare a urcat la 57%, însă extinderea creditării a fost însoțită și de o creștere cu 40,3% a volumului creditelor neperformante, care au ajuns la 6 miliarde de lei (5,2% din totalul portofoliului de credite).
Pe plan social, câștigul salarial mediu lunar brut a înregistrat o creștere nominală de 9,5% în primul semestru din 2026, însă avansul real, ajustat la inflație, a fost de doar 3,3%. Creșterea nominală a fost mai pronunțată în sectorul real (+10,8%) comparativ cu sectorul bugetar (+4,4%), menținându-se discrepanțe semnificative între ramuri: în sectorul informațiilor și comunicațiilor salariile depășesc de 2,4 ori media pe economie, în timp ce agricultura, alimentația publică și activitățile recreative înregistrează cele mai reduse niveluri de remunerare. În sistemul de protecție socială, numărul pensionarilor s-a menținut la circa 670 de mii de persoane, iar pensia medie a crescut cu 9,2%, depășind pragul de 4.800 de lei.
Prognoze pentru întregul an 2026 și necesitatea unui model economic adaptiv
Exercițiul de prognoză macroeconomică a fost prezentat de dr., conf. univ. Zinovia Toacă, care a evidențiat dificultatea elaborării proiecțiilor econometrice într-un climat marcat de incertitudini geopolitice, costuri energetice ridicate, cerere externă redusă – resimțită inclusiv prin scăderea exporturilor de servicii informatice – și șocuri climatice tot mai frecvente.
„Suntem o țară mică, aceste impulsuri ne afectează foarte mult, fie că acestea sunt impulsuri din afara Republicii Moldova, fie că sunt niște decizii chiar la nivel local, care trebuie să recunoaștem că ne afectează”, a menționat Zinovia Toacă.
În baza tendințelor din prima jumătate a anului, cercetătorii INCE prognozează pentru întregul an 2026 o creștere a PIB-ului real revizuită la 1,8% (în timp ce estimările organizațiilor financiare internaționale variază între 1,5% și 2,8%), o rată medie anuală a inflației de 7,3%, un avans de 7% atât pentru producția industrială, cât și pentru investiții, precum și o creștere a sectorului agricol.
În încheierea prezentărilor, dr., conf. univ. Victoria Cociug, prorector pentru cercetare și parteneriate în cadrul ASEM, a subliniat importanța studiilor realizate de INCE pentru fundamentarea politicilor economice în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pledând pentru regândirea paradigmei de creștere și orientarea investițiilor către cercetare, dezvoltare și domenii cu valoare adăugată ridicată.
„Noi nu mai putem să avem același model de dezvoltare pe care l-am avut sau l-am elaborat în situațiile normale și cu care mergem mai departe. Trebuie să avem un model, eu l-aș numi adaptiv, care să aibă încorporat în sine niște pârghii de stabilizare”, a subliniat Victoria Cociug, prorector ASEM.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de dezbateri tehnice între cercetătorii INCE și reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul căreia au fost abordate aspecte metodologice privind structura PIB-ului, perspectivele recoltei agricole și evaluarea impactului politicilor fiscale. Totodată, a fost evidențiată activitatea Centrului de Cercetări Aplicate în Economie și Antreprenoriat, creat în anul 2026 în cadrul INCE sub patronajul ministerului de resort, prin intermediul căruia sunt elaborate studii aplicate privind eficiența instrumentelor de sprijin destinate întreprinderilor mici și mijlocii.
Despre publicația „Tendințe în Economia Moldovei”
Editată semestrial de Institutul Național de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, publicația „Tendințe în Economia Moldovei” (Moldovan Economic Trends) oferă o sinteză analitică a evoluțiilor din economia reală, sectorul financiar-monetar, bugetar, extern și social, completată de prognoze pe termen scurt. Ajunsă la cea de-a 55-a ediție, publicația reprezintă un reper analitic pentru mediul academic, comunitatea de afaceri și factorii de decizie în procesul de elaborare și ajustare a politicilor publice din Republica Moldova.
