Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a consultat public pozițiile de negociere ale Republicii Moldova pentru cinci capitole de aderare la Uniunea Europeană

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), cu sprijinul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a organizat miercuri, 28 octombrie 2026, o rundă amplă de consultări publice privind pozițiile de negociere ale Republicii Moldova aferente a cinci capitole din acquis-ul comunitar. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului de afaceri, ai asociațiilor de profil, ai mediului academic și ai societății civile, fiind desfășurat în contextul deschiderii oficiale a negocierilor de aderare pentru Clusterul 2 „Piața internă” și Clusterul 3 „Competitivitate și creștere incluzivă”, marcată la 13 octombrie 2026 în cadrul Conferinței interguvernamentale Moldova – Uniunea Europeană.

Consultările au vizat capitolele aflate în gestiunea MDED: Capitolul 1 „Libera circulație a mărfurilor”, Capitolul 3 „Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii”, Capitolul 6 „Dreptul societăților comerciale”, Capitolul 28 „Protecția consumatorilor și a sănătății” (pe componenta de protecție a consumatorilor) și Capitolul 20 „Politica industrială și antreprenorială”. Pentru niciunul dintre aceste cinci capitole Republica Moldova nu a solicitat perioade de tranziție sau derogări, asumându-și alinierea completă a cadrului legislativ și instituțional până la data aderării, cu termene de armonizare planificate în mare parte până la finele anului 2028.

În deschiderea ședinței, Mihaela Gorban, reprezentantă a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat complementaritatea celor două clustere pentru modernizarea economiei naționale și importanța dialogului constant cu sectorul privat.

„Prin Clusterul 2 pregătim integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană, iar prin Clusterul 3 consolidăm competitivitatea economiei naționale pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite. Implicarea tuturor părților interesate ne permite să identificăm care sunt oportunitățile, să înțelegem mai bine impactul viitoarelor reforme și să promovăm soluții care răspund necesităților economiei naționale și societății”, a declarat Mihaela Gorban.

Libera circulație a mărfurilor și protecția consumatorilor

Secretara de stat Cristina Ceban, președintă a grupurilor de lucru pentru Capitolele 1 și 28, a prezentat angajamentele privind eliminarea barierelor tehnice în calea comerțului și aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru mărfurile comercializate legal în Uniunea Europeană. Reforma vizează consolidarea infrastructurii naționale a calității — standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității —, dar și pregătirea pentru semnarea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA), inițial pentru sectoarele echipamentelor electrice de joasă tensiune și compatibilității electromagnetice. De asemenea, a fost evidențiată fortificarea cooperării dintre instituțiile de supraveghere a pieței și Serviciul Vamal pentru a preveni importul produselor neconforme.

„În esență, negocierea Capitolului 1 înseamnă pregătirea Republicii Moldova pentru a produce, a comercializa și pentru verificarea mărfurilor după aceleași reguli aplicate în Uniunea Europeană. Este un beneficiu pentru mediul de afaceri din Republica Moldova de a avea reguli foarte clare și de a se conforma acestor reguli pentru a fi recunoscute produsele noastre pe piețele europene și internaționale”, a precizat Cristina Ceban.

Pe segmentul Capitolului 28, angajamentele Republicii Moldova urmăresc trecerea de la recunoașterea legală a drepturilor consumatorilor la garantarea exercitării efective a acestora. Printre măsurile prioritare se numără combaterea practicilor comerciale incorecte, protecția consumatorilor în mediul digital și în sectorul serviciilor financiare, dezvoltarea mecanismelor de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) și integrarea în sistemul european de alertă rapidă pentru produse periculoase, Safety Gate.

Libertatea de a presta servicii și dreptul societăților comerciale

Prezentând poziția de negociere pentru Capitolul 3, secretara de stat Natalia Selevestru a explicat că autoritățile au finalizat analiza a 444 de acte normative, identificând 106 acte care urmează a fi revizuite până la sfârșitul anului 2027, în baza unei foi de parcurs aprobate de Guvern, pentru a elimina cerințele nejustificate, inclusiv cele bazate pe cetățenie. Totodată, Republica Moldova se pregătește pentru conectarea la Sistemul de informare al pieței interne (IMI).

Pe dimensiunea recunoașterii calificărilor profesionale, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au menționat adoptarea Legii nr. 183/2026, care stabilește reguli clare pentru 57 de profesii reglementate la nivel național și condiții minime de formare în vederea recunoașterii automate pentru șapte profesii reglementate la nivel european: medici, farmaciști, stomatologi, asistenți medicali generaliști, moașe, arhitecți și medici veterinari. În paralel, este în proces de definitivare cadrul normativ pentru introducerea Cardului profesional european pentru cinci profesii cu mobilitate ridicată.

În ceea ce privește Capitolul 6, Natalia Selevestru a evidențiat reformele ce țin de guvernanța corporativă, simplificarea constituirii și funcționării societăților comerciale, reglementarea reorganizărilor transfrontaliere, alinierea cerințelor de raportare financiară și consolidarea auditului statutar. Un obiectiv tehnic major este pregătirea Agenției Servicii Publice pentru interconectarea cu sistemul european al registrelor comerțului (BRIS) și eliberarea extraselor în șapte limbi.

Politica industrială, dezvoltarea antreprenoriatului și accesul la finanțare

Eduard Țugui, secretarul grupului de lucru pentru Capitolul 20, a trecut în revistă măsurile de stimulare a competitivității industriale, tranziția verde și digitală a întreprinderilor, combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale și dezvoltarea competențelor forței de muncă. În acest context, a fost remarcată atingerea țintei de creștere cu 30% a numărului de elevi în învățământul dual în anul de studii 2026–2027, ajungându-se la 2.757 de ucenici. Poziția de negociere abordează, de asemenea, șapte sectoare specifice analizate la nivel european: construcțiile, domeniul spațial, industria de apărare și produsele cu dublă destinație, textilele, siderurgia, materiile prime critice și turismul.

Referindu-se la sectorul turistic, preluat recent în portofoliul MDED, secretara de stat Alina Dandara a prezentat obiectivele Programului național „Turism 2026–2029”, care vizează o creștere a fluxului turistic cu peste 30% până în 2029, lansarea unei platforme digitale pentru raportarea închirierilor pe termen scurt și dezvoltarea organizațiilor de management al destinațiilor pentru impulsionarea turismului rural. Totodată, Constantin Țurcanu, șeful Direcției politici de dezvoltare a antreprenoriatului, a anunțat debirocratizarea mecanismului de recunoaștere a întreprinderilor sociale și lansarea, în ianuarie 2027, a procesului de elaborare a unei noi generații de politici publice pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Răspunzând preocupărilor exprimate de reprezentanții asociațiilor de business privind costurile de conformare la standardele europene și nevoia de finanțare accesibilă, conducerea ministerului și a Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a prezentat instrumentele financiare disponibile și în curs de lansare:

• Majorarea bugetului ODA și credite preferențiale: Bugetul instituției a crescut de trei ori în anul 2026, ajungând la 1,36 miliarde de lei. Prin parteneriatul cu Banca de Dezvoltare Germană (KfW), în valoare de 30 de milioane de euro, antreprenorii au acces la credite investiționale în lei cu o rată a dobânzii ce începe de la 4%.
• Alinierea pragurilor pentru IMM-uri: Începând cu anul 2028, plafoanele de clasificare a IMM-urilor vor fi aliniate integral la standardele europene (cifră de afaceri de până la 50 de milioane de euro), permițând unui număr mai mare de companii să acceseze programele de suport.
• Sprijin pentru investiții majore și piețe de capital: Întreprinderile mari din industria prelucrătoare pot beneficia de schema de ajutor de stat regional, care oferă suport de până la 400 de milioane de lei per proiect (25% sub formă de grant și 75% sub formă de scutiri parțiale la impozitul pe venit), fiind deja semnate 28 de contracte. În plus, până la finele anului 2026, ODA va lansa instrumente de garantare a creditelor pentru export, iar din 2027 va oferi garanții care să acopere 50% din obligațiunile corporative emise de IMM-uri.

„Ne dorim să creștem mai multe întreprinderi din micro în mici și din mici în medii. Pe lângă programele de granturi și compensarea dobânzilor, astăzi aproximativ 12% din portofoliul de credite acordat de sistemul bancar IMM-urilor este garantat prin intermediul ODA, iar noile instrumente vor sprijini companiile mature să atragă capital și să devină competitive pe piața europeană”, a subliniat Natalia Selevestru.

Reprezentanții mediului asociativ au fost încurajați să transmită în continuare propuneri și analize sectoriale către secretariatele grupurilor de lucru din cadrul MDED, pentru a fi integrate în procesul de monitorizare tehnică purtat cu Comisia Europeană și în viitoarele acte normative de armonizare.