Transparența în gestionarea carierei procurorilor și evaluarea externă, analizate într-un nou raport de monitorizare a activității Consiliului Superior al Procurorilor

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat miercuri, 28 octombrie 2026, în Republica Moldova, raportul de monitorizare „Activitatea CSP: transparența în gestionarea carierei procurorilor”, care evaluează activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026. Evenimentul a reunit membri ai CSP, reprezentanți ai colegiilor din subordine, ai Inspecției procurorilor și experți ai societății civile, având scopul de a analiza evoluțiile instituționale, obiectivitatea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor din sistem și modul de examinare a rapoartelor de evaluare externă a integrității procurorilor, în contextul angajamentelor de consolidare a statului de drept și al parcursului european al țării.

Documentul, elaborat cu sprijinul New Democracy Fund, continuă exercițiile similare de monitorizare realizate de CRJM în anii 2023 și 2024, oferind o perspectivă independentă asupra tendințelor instituționale. În deschiderea evenimentului, Daniel Goinic, director de program în cadrul CRJM, a subliniat importanța modului în care organul de autoadministrare își exercită mandatul: „CSP are un rol esențial pentru garantarea independenței și imparțialității sistemului Procuraturii, a procurorilor. Și modul cum își exercită aceste atribuții influențează nu doar funcționarea internă a sistemului, dar și percepția și încrederea publicului. Din perspectiva noastră, transparența nu înseamnă doar publicarea agendelor sau difuzarea online. De fapt, transparența privește mai multe lucruri și modul cum aceste decizii sunt argumentate și înțelese de către sistemul Procuraturii și publicul larg.”

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, a salutat expertiza externă și deschiderea spre dialog pentru îmbunătățirea procedurilor interne. „Noi realizăm o introspecție internă, deci avem viziunile noastre interne, dar este extrem de important să avem și această viziune a observatorului independent. Din punctul meu de vedere, cel puțin, am evoluat la majoritatea capitolelor. Restanțele care au fost la preluarea mandatului în mare măsură au fost diminuate, suntem într-un flux relativ normal de realizare a atribuțiilor de serviciu pe toate dimensiunile, dar, evident, avem cerințele, standardele UE la care trebuie să ne raliem din perspectivă normativă, a procedurilor interne, și transparența este un pilon și o prioritate pentru Consiliu, colegii și Inspecție în activitatea noastră”, a declarat Dumitru Obadă.

Organizarea ședințelor și structura subiectelor examinate

Potrivit constatărilor prezentate de Carolina Bagrin, directoare de program în cadrul CRJM și autoarea raportului, în primele nouă luni ale anului 2026, CSP s-a întrunit în 37 de ședințe, toate desfășurându-se cu asigurarea cvorumului, ceea ce marchează un progres față de perioadele anterioare, când mai multe întruniri erau anulate. De asemenea, 64,9% dintre ședințe au fost organizate în ziua de joi, respectându-se recomandarea privind asigurarea previzibilității. Cu toate acestea, a continuat practica introducerii subiectelor pe agende suplimentare, fiind înregistrate cinci astfel de agende care au vizat șapte subiecte. Membrii CSP au explicat această necesitate prin existența unor termene legale restrânse, cum ar fi asigurarea interimatelor sau avizarea proiectelor legislative urgente.

Din totalul celor 307 poziții examinate pe ordinea de zi în perioada de referință, peste jumătate (50,2%) au vizat contestațiile împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică. Acestea au fost urmate de subiectele de organizare și administrare, examinarea rapoartelor de evaluare externă (13%) și organizarea concursurilor și selecțiilor (8%). În acest context, conducerea CSP a precizat că stocul restanțelor pe linie disciplinară a fost redus semnificativ, de la peste 300 de contestații existente în urmă cu doi ani la aproximativ 50 în prezent, optându-se în continuare pentru debirocratizarea procedurilor și instituirea unor filtre mai clare de admisibilitate a sesizărilor.

Gestionarea carierei procurorilor și atractivitatea concursurilor

Autoarea raportului a evidențiat că analiza s-a concentrat pe meritocrație și competitivitate în procesul de recrutare. „Ne interesează cine accede în sistem, cum acced în sistem și cum sunt apreciate concluziile privind integritatea procurorilor. Ne dorim să avem o discuție aplicată, să vedem ce funcționează, să discutăm sincer acolo unde sunt anumite impedimente și să discutăm toți împreună care ar fi soluțiile potrivite pentru a depăși aceste dificultăți”, a menționat Carolina Bagrin.

Monitorizarea a vizat patru categorii de concursuri desfășurate în 2026:

• Numirea inițială a absolvenților Institutului Național al Justiției (INJ): Pentru 10 funcții vacante au ajuns la etapa interviului 30 de candidați, fiind asigurată o rată de competitivitate de trei candidați pe un loc. Deși audierea individuală a candidaților a reprezentat o evoluție pozitivă, interviurile au durat în medie între 5 și 7 minute și nu au avut la bază un nucleu comun de întrebări sau spețe practice care să permită compararea obiectivă a prestațiilor. Totodată, raportul semnalează o deficiență normativă prin faptul că punctajul acordat de Colegiul pentru selecție și evaluare a procurorilor se radiază din registru imediat după concurs pentru candidații neselectați, obligându-i să treacă repetat prin procedura de evaluare la concursurile ulterioare.
• Selectarea procurorului de legătură la Eurojust: Acest concurs, la care au participat patru candidați, a fost apreciat drept un model de bună practică, fiind precedat de aprobarea unui regulament cu criterii clare și praguri minime de trecere. Pentru sporirea transparenței, CRJM a recomandat publicarea punctajelor defalcate pe criterii acordate de fiecare membru.
• Recrutarea inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor: Cele trei concursuri gestionate în 2026 au relevat o problemă majoră de atractivitate a funcției, unul dintre concursuri eșuând din lipsă de candidați. În cadrul dezbaterilor, inspectorul-șef al Inspecției procurorilor, Mircea Roșioru, a explicat această reticență prin nivelul redus de salarizare, existența unui mandat unic de șase ani fără garanții profesionale ulterioare și imposibilitatea actuală de detașare a procurorilor în această structură.
• Selectarea membrilor din rândul societății civile în Colegiul de disciplină și etică: Cele două concursuri organizate au înregistrat câte un singur candidat pe loc, o procedură de numire fiind finalizată în aprilie 2026, iar a doua aflându-se în așteptarea clarificării procedurilor de evaluare externă.

În cadrul discuțiilor privind perfecționarea mecanismelor de recrutare, președintele Colegiului pentru selecție și evaluare a procurorilor, Marcel Dumitraș, a susținut ideea menținerii valabilității punctajelor pentru absolvenții INJ pe o perioadă rezonabilă și a încurajat extinderea monitorizării independente asupra activității colegiului pe care îl conduce: „Este foarte importantă opinia, viziunea, niște critici constructive din partea profesioniștilor, și o argumentare a cărorva obiecții sau critici care sunt și constructive, ele o să fie numai aducând valoare unei proceduri cât mai transparente, obiective și rezonabile pentru noi.” La rândul său, Mircea Roșioru a propus introducerea unor probe scrise standardizate, bazate pe rezolvarea unor situații practice de criză în condiții egale de timp, anterior interviului propriu-zis: „Există o zonă de întrebări care, de fapt, sunt standardizate și ele ar trebui să fie standardizate, și toți cei care aspiră la funcțiile de procuror în Procuratură să răspundă exact la aceeași întrebare, în aceeași condiție, în aceeași unitate de timp.”

Examinarea rapoartelor de evaluare externă (vetting)

În perioada ianuarie – septembrie 2026, în fața CSP au ajuns 32 de rapoarte ale Comisiei de evaluare externă, care au vizat 30 de procurori (două fiind rapoarte de reevaluare). Peste 90% dintre ședințe au fost publice. În urma examinării, 22 de procurori (73%) au promovat evaluarea, în două cazuri a fost constatată nepromovarea, cinci rapoarte au fost remise spre reexaminare, iar o procedură a fost suspendată.

Nota analitică a CRJM relevă o rată de acceptare asimetrică a rapoartelor: în timp ce rapoartele de promovare au fost acceptate în proporție de 95% (19 din 20), doar două din cele 11 rapoarte care propuneau nepromovarea (18,2%) au fost acceptate la prima examinare, restul fiind trimise la reevaluare. De asemenea, durata medie a deliberărilor a fost de circa 6 minute pentru rapoartele acceptate și de 22 de minute pentru cele respinse – diferență explicată de membrii CSP prin organizarea ședințelor tehnice preparatorii prealabile și prin dezbaterile ample din timpul audierilor publice, care au durat în unele cazuri până la trei ore.

În ceea ce privește opțiunile de vot, 80% dintre rapoarte (25 de cazuri) au fost soluționate cu vot unanim. Votul divizat a fost înregistrat în șase cazuri, toate vizând rapoarte cu propunere de nepromovare. În aceste situații de vot divizat, datele statistice arată că, în 89% din opțiunile exprimate, membrii procurori au votat împotriva acceptării rapoartelor de nepromovare, în timp ce membrii din rândul societății civile au votat în proporție de 69% pentru acceptarea lor. Membrul CSP Eduard Panea a precizat în cadrul dezbaterilor că fiecare speță este analizată strict în baza materialului probatoriu individual, deciziile fiind adoptate colegial, fără a fi vorba despre o solidaritate de breaslă.

Un alt aspect semnalat de raport vizează publicarea hotărârilor motivate. Deși 87% dintre hotărârile pe marginea evaluării externe au fost publicate, patru documente nu erau disponibile public la momentul încheierii monitorizării, întrucât legislația prevede publicarea acestora abia după expirarea termenului de contestare sau după pronunțarea unei decizii definitive de către Curtea Supremă de Justiție.

„Avem o perioadă în care există un gol informativ. Iar în acest gol informativ avem nevoie de informații. Atunci când nu sunt aceste informații, se operează cu presupuneri. Respectiv, propunerea noastră ar fi de găsit o soluție de a acoperi acest gol informativ – cel puțin un rezumat sau motivele de bază care au stat la soluție până a putea fi publicată hotărârea”, a punctat Carolina Bagrin.

La finalul evenimentului, reprezentanții CRJM și membrii organelor de autoadministrare a procurorilor au convenit să integreze propunerile discutate în versiunea finală a raportului, astfel încât recomandările formulate să poată servi drept bază pentru ajustarea regulamentelor interne și pentru viitoarele inițiative de modificare a cadrului legislativ.