Juriști și experți dezbat avizul Comisiei de la Veneția privind Codul Parlamentului și criza securității datelor personale
Chișinău, 29 octombrie 2026 - Juriști, avocați, experți în protecția datelor cu caracter personal și reprezentanți ai societății civile s-au întrunit joi, 29 octombrie 2026, în Republica Moldova, în cadrul unei mese rotunde dedicate analizării avizelor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) asupra proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului. Pe lângă evaluarea noilor reglementări parlamentare, participanții au dezbătut pe larg implicațiile juridice și riscurile majore generate de recentul atac cibernetic asupra bazelor de date de stat.
În cadrul discuțiilor referitoare la noul Cod al Parlamentului, specialiștii au atras atenția asupra faptului că documentul a fost adoptat de legislativ în luna august, fără a se aștepta concluziile Comisiei de la Veneția, deși avizul acesteia fusese solicitat încă din luna mai. Participanții au subliniat că instituția europeană a exprimat în mod explicit regretul față de această grabă procedurală și a formulat o serie de critici tehnice și conceptuale dure la adresa noilor reglementări.
Unul dintre principalele aspecte criticate în cadrul dezbaterilor vizează însăși forma juridică a actului. Experții au explicat că înlocuirea Regulamentului intern al Parlamentului cu un Cod — adoptat prin lege organică — știrbește din autonomia legislativului și deschide calea unei imixtiuni excesive din partea puterii executive. De asemenea, juriștii au semnalat că textul oferă competențe disproporționate majorității parlamentare și Biroului permanent, creând premisele excluderii sistematice a opoziției din procesul decizional, inclusiv prin adoptarea unor decizii procedurale cu majoritate simplă în loc de majoritate calificată.
„Păstrarea democrației este acel echilibru de separare a puterilor, iar opoziția tocmai construiește această piramidă de separare a puterilor în stat și este principalul pion al democrației, al acelui control”, a declarat juristul Iurie Mărgineanu în cadrul dezbaterilor, avertizând asupra tendinței de subordonare a legislativului față de executiv.
Participanții au mai punctat că prevederile care permit retragerea mandatului de deputat prin mecanisme interne sau sancțiuni etice contravin Constituției și principiului inamovibilității mandatului reprezentativ validat de Curtea Constituțională. Totodată, au fost criticate limitarea discursurilor în plen la doar cinci minute, utilizarea netransparentă a votului secret, declanșarea unilaterală a procedurii de urgență de către președintele Parlamentului fără o justificare temeinică, precum și practica asumării răspunderii de către Guvern pentru pachete de legi fără examinarea acestora în comisiile parlamentare — procedeu calificat în avizul Comisiei de la Veneția drept o „ghilotină parlamentară”.
În prima parte a reuniunii, agenda a fost dominată de analiza breșei masive de securitate cibernetică mediatizate recent, în urma căreia au fost înregistrate circa 11 milioane de operațiuni de accesare neautorizată, fiind vizate aproximativ un milion de coduri personale (IDNP) și extrase în jur de 750.000 de seturi de date ale cetățenilor Republicii Moldova.
Specialiștii în protecția datelor au explicat că gravitatea incidentului este fără precedent, întrucât accesările s-au produs prin intermediul platformei guvernamentale de interoperabilitate MConnect, care conectează într-un singur punct toate registrele informaționale de stat. Astfel, datele compromise nu reprezintă simple informații izolate, ci profiluri complete ale cetățenilor, incluzând date de stare civilă, legături familiale, informații medicale, date despre dizabilitate, informații fiscale, cadastrale și bancare.
Avocatul Mihai Gafton a subliniat că statul a eșuat în obligația sa pozitivă de a garanta securitatea informațională și că autoritățile au datoria legală, conform directivelor europene transpuse în legislația națională, să informeze individual fiecare cetățean afectat și să creeze mecanisme de compensare a daunelor.
„Faptele care au avut loc, s-au realizat ca atare, ele au generat în prim-plan un prejudiciu enorm. [...] Urgent se clarifică cine au fost persoanele afectate, urgent se înștiințează aceste persoane, personal, nu prin comunicate de presă”, a menționat avocatul Mihai Gafton.
La rândul lor, ceilalți juriști și experți prezenți au criticat reacția autorităților — care au invocat excepția „efortului disproporționat” pentru a evita notificarea individuală a cetățenilor și au propus crearea unei noi instituții în locul responsabilizării structurilor existente. Participanții au avertizat că digitalizarea forțată, în lipsa unei infrastructuri solide de securitate cibernetică și a păstrării registrelor pe suport de hârtie ca originale de drept, expune populația unor riscuri pe termen lung, de la fraude bancare și imobiliare până la vicierea proceselor democratice.
În încheierea evenimentului, participanții au formulat un apel către factorii de decizie și formațiunile parlamentare pentru revizuirea Codului Parlamentului în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, sesizarea Curții Constituționale asupra normelor abuzive și desfășurarea unei anchete transparente privind scurgerea de date cu caracter personal, în vederea restabilirii statului de drept și a siguranței cetățenilor.