Infrastructura modernă, eficiența energetică și economia circulară, prioritățile Republicii Moldova pentru o tranziție verde echitabilă în procesul de aderare la UE

Chișinău, 9 noiembrie 2026 — Oficiali guvernamentali, experți în energie și reprezentanți ai societății civile s-au reunit luni, 9 noiembrie 2026, în cadrul sesiunii „O Moldovă mai verde: transport, energie, climă și costul tranziției”, organizată la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene. Pornind de la evaluările din Pachetul de extindere 2026 al Comisiei Europene, participanții au analizat progresele Republicii Moldova în cadrul Clusterului 4 (Agenda verde și conectivitatea sustenabilă) și au stabilit direcțiile prioritare de investiții pentru modernizarea infrastructurii, reducerea vulnerabilităților energetice și protejarea mediului, fără a transfera povara financiară a tranziției pe umerii cetățenilor.

Discuțiile, moderate de Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu, au evidențiat un consens între autorități și publicul prezent la eveniment: primele resurse financiare ale tranziției verzi trebuie direcționate către proiecte structurale pe termen lung — în special modernizarea transportului public, reabilitarea termică a clădirilor și dezvoltarea rețelelor — în detrimentul măsurilor de sprijin pe termen scurt, precum compensarea directă a facturilor.

În domeniul conectivității și al transporturilor, viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat că instituția pe care o conduce a finalizat deja transpunerea a 168 de acte normative europene dintr-un total de aproximativ 288, restul urmând să fie adoptate până la finele anului 2027. Printre obiectivele majore pentru anul 2026 se numără finalizarea transpunerii legislației în domeniul aviației — pentru integrarea în zona economică unică europeană de profil în 2027 —, reforma sectorului feroviar și alinierea normelor privind transportul rutier de marfă în vederea liberalizării definitive a acestuia.

Totodată, ministrul a subliniat necesitatea interconectării celor 1.682 de localități din țară prin transport public modern, ecologic și incluziv, adaptat inclusiv persoanelor cu necesități speciale.

„Chiar dacă Republica Moldova nu ar fi dorit să meargă spre Uniunea Europeană, noi oricum ar fi trebuit să adoptăm acquis-ul comunitar, pentru că acesta este despre oameni și pentru oameni. Prevede reguli foarte evoluate, care asigură un echilibru armonios între agenții economici și societate. În procesul de preaderare, elaborăm programe alături de mediul asociativ pentru a ajuta transportatorii să achiziționeze unități de transport electrice din fonduri europene, fără ca această presiune financiară să se regăsească ulterior în prețul biletului achitat de cetățean”, a declarat Vladimir Bolea.

Pe dimensiunea securității energetice, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a marcat importanța istorică a punerii sub tensiune, în ajunul conferinței, a liniei electrice aeriene de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, primul proiect de infrastructură energetică de o asemenea anvergură realizat în ultimele patru decenii. Ministrul a punctat că această investiție înlocuiește o infrastructură uzată, elimină dependența istorică de nodul energetic din stânga Nistrului și consolidează stabilitatea regională prin sincronizarea cu sistemele din România, Ucraina și rețeaua europeană ENTSO-E.

Pentru integrarea unui volum mai mare de energie regenerabilă, Ministerul Energiei mizează pe digitalizarea și decongestionarea rețelelor de distribuție, aplicarea noii Legi cu privire la comunitățile energetice, introducerea avizelor de racordare flexibile pentru sistemele de stocare în baterii și certificarea securității cibernetice a operatorilor. De asemenea, în cadrul Capitolului 15 de negocieri, Republica Moldova a adoptat legislația privind stocurile de securitate pentru produsele petroliere și a lansat consultările publice pentru noile legi ale energiei termice și eficienței energetice.

„Odată cu operaționalizarea liniei Vulcănești–Chișinău, eliminăm a doua cea mai complexă vulnerabilitate energetică, după darea în exploatare a gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău. Este o investiție care va servi sistemul electroenergetic național pentru următorii 40-50 de ani. În continuare, investițiile trebuie să meargă în primul rând în schelet — în infrastructura energetică și în rețele. Doar pe o carcasă sustenabilă, fie ea energetică sau de transport, poți construi restul economiei”, a subliniat Dorin Junghietu.

Problema consumului ineficient de energie a fost abordată de Ion Munteanu, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), care a atras atenția că sectorul clădirilor absoarbe peste jumătate din consumul național de energie. Potrivit acestuia, necesarul total de investiții pentru reabilitarea fondului construit depășește 42 de miliarde de euro, motiv pentru care politicile publice se concentrează pe crearea unor mecanisme financiare capabile să atragă capital privat în completarea fondurilor de stat și a granturilor destinate reducerii sărăciei energetice.

„Astăzi plătim costul inacțiunilor din trecut. Dacă fondul locativ ar fi fost reabilitat energetic acum 15 ani, nu am fi ajuns să cheltuim 11 miliarde de lei din bugetul de stat pentru compensații la facturi, bani care practic au fost aruncați în vânt din cauza ineficienței clădirilor. În schimb, un leu investit în eficiența energetică a clădirilor are un factor de multiplicare de la doi până la patru lei în economie, generând locuri noi de muncă, impozite locale și modernizarea localităților”, a explicat Ion Munteanu.

La rândul său, Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului, a evidențiat că anul 2026 este dedicat reformelor instituționale majore — vizând Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, sectorul forestier și crearea unei instituții dedicate ariilor naturale protejate —, precum și reformării sistemului de plăți și taxe de mediu pentru capitalizarea Fondului Național de Mediu.

În ceea ce privește infrastructura de gestionare a deșeurilor, pe lângă finanțările deja asigurate cu BERD și BEI pentru trei regiuni de management, în 2026 avansează studiile de fezabilitate pentru celelalte trei regiuni (inclusiv municipiile Chișinău și Bălți), extinzând proiectul la scară națională. Totodată, în anul 2027 va fi lansat Sistemul de depozit pentru ambalaje, o infrastructură de economie circulară finanțată integral de producătorii privați, iar în prezent sunt inițiate studiile pentru gestionarea deșeurilor periculoase și actualizarea legislației pentru reducerea risipei alimentare.

„La capitolul 27 de negocieri, nu vorbim doar despre transpunerea actelor normative, ci trebuie să demonstrăm că avem capacitatea administrativă de a implementa legislația și de a realiza investiții în infrastructură. Lipsa de acțiune din trecut ne costă: închiderea gunoiștilor neconforme dintr-o singură regiune se ridică astăzi la aproximativ 30 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât acum un deceniu. Proiectele noastre de infrastructură vin să lichideze aceste probleme istorice de poluare și să pună fundația economiei circulare”, a afirmat Grigore Stratulat, îndemnând totodată cetățenii să participe la campania națională de împădurire din 14 noiembrie.

Din perspectiva societății civile, Iordanca-Rodica Iordanov, directoare executivă a asociației EcoContact, a atras atenția că viteza de implementare a proiectelor de infrastructură și energie depinde direct de calitatea studiilor de mediu și de implicarea timpurie a cetățenilor în procesul decizional.

„Cât de bună nu ar fi intenția unui proiect investițional, acesta își lasă amprenta asupra mediului. Mecanismele de evaluare a impactului asupra mediului, evaluarea strategică și, mai nou, evaluarea de biodiversitate protejează nu doar natura, ci și investitorul și statul, prin estimarea timpurie a riscurilor și a costurilor de aliniere. Acolo unde nu există claritate și deschidere față de populație și comunitățile vulnerabile la schimbările climatice, proiectele stagnează. Informarea și consultarea reală a oamenilor de la o etapă incipientă sunt esențiale pentru o tranziție verde reușită”, a punctat Iordanca-Rodica Iordanov.

În încheierea sesiunii, vorbitorii au concluzionat că succesul tranziției verzi în Republica Moldova până în anul 2030 se va măsura prin siguranța și durabilitatea infrastructurii, calitatea apei și a aerului, reciclarea resurselor, adoptarea tehnologiilor de ultimă generație adaptate schimbărilor climatice și creșterea încrederii cetățenilor în programele de dezvoltare.