Beneficiile aderării la Uniunea Europeană pentru salariați și piața muncii, dezbătute la Conferința anuală privind extinderea UE

Reprezentanți ai Guvernului, ai sindicatelor și ai societății civile s-au reunit luni, 9 noiembrie 2026, în Republica Moldova, în cadrul sesiunii „Beneficiile aderării: muncă, competențe și protecție socială”, organizată la Conferința anuală privind extinderea UE – Pachetul de extindere 2026. Evenimentul a avut drept scop evaluarea progreselor legislative și a măsurilor concrete menite să îmbunătățească condițiile de muncă, să activeze forța de muncă internă și să consolideze protecția socială a cetățenilor în procesul de integrare europeană.

În deschiderea discuțiilor, moderatorul Vitalie Rapcea a menționat că valurile anterioare de extindere a Uniunii Europene au generat o creștere de circa 30% a veniturilor salariale reale în statele nou-aderate și o convergență accelerată către media europeană a produsului intern brut pe cap de locuitor. În același timp, acesta a atras atenția asupra paradoxului de pe piața muncii din Republica Moldova, care înregistrează cea mai mică rată a șomajului din regiune, dar se confruntă cu o rată de inactivitate economică de 58% în rândul populației de peste 15 ani, în timp ce unul din patru tineri nu are un loc de muncă și nici nu urmează o formă de învățământ.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a prezentat acțiunile realizate în cadrul capitolelor de negociere ce vizează politica socială și libera circulație a lucrătorilor, subliniind că mai multe directive europene au fost deja transpuse în legislația națională. Printre inițiativele anunțate se numără crearea unui fond de insolvență care să garanteze plata salariilor restante în cazul falimentului companiilor, reglementarea muncii pe platformele digitale pentru a oferi protecție socială curierilor și șoferilor, acordarea indemnizației de maternitate pentru femeile neasigurate și necăsătorite, precum și includerea controalelor medicale prenatale în timpul programului de lucru, fără diminuarea veniturilor.

„Piața muncii devine o piață unică, iar prin integrarea în rețeaua electronică europeană EURES, toate locurile vacante din Republica Moldova vor deveni parte a acestui sistem, oferind cetățenilor noștri acces direct la oportunitățile din Uniunea Europeană și invers. Totodată, prioritatea noastră este să activăm forța de muncă internă, în special cele 80.000 de femei cu vârste între 25 și 45 de ani care stau acasă din cauza responsabilităților de îngrijire. Cu sprijinul Planului de creștere al UE, investim în extinderea serviciilor de creșă, oferim vouchere gratuite pentru recalificare profesională și certificăm competențele cetățenilor reveniți din diasporă”, a declarat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

Ministra a mai adăugat că noul Program național de ocupare, care urmează să fie aprobat până la sfârșitul anului, prevede măsuri active dedicate tinerilor, persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, refugiaților și persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin acordarea de subvenții financiare angajatorilor.

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova, a evidențiat rolul dialogului social în protejarea drepturilor angajaților. Acesta a salutat unificarea salariului minim pe țară și adoptarea Planului național de acțiuni privind promovarea negocierilor colective, care urmărește creșterea gradului de acoperire a salariaților cu contracte colective de la 40% în prezent până la cel puțin 80%. Cu toate acestea, reprezentantul sindicatelor a subliniat necesitatea unor majorări salariale mai consistente pentru a preveni migrarea forței de muncă și a încuraja angajarea formală.

„Am negociat și am aprobat împreună cu patronatele o convenție colectivă bilaterală la nivel național prin care salariul minim în sectorul real al economiei va ajunge la 7.600 de lei anul viitor, o sumă care acoperă minimul de existență și pragul național al sărăciei. Ne dorim însă eforturi suplimentare pentru ca salariul minim pe țară să atingă pragul de 50% din salariul mediu, conform prevederilor europene. În același timp, procesul de armonizare legislativă și de dereglamentare nu trebuie să ducă la diminuarea drepturilor și garanțiilor existente ale salariaților, cum ar fi concediile suplimentare pentru vechimea în muncă”, a subliniat Sergiu Sainciuc.

Din perspectiva societății civile, Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis” și copreședinta Platformei Societății Civile Republica Moldova – Uniunea Europeană, a pledat pentru instituționalizarea dialogului dintre autorități, patronate, sindicate și organizațiile neguvernamentale prin înființarea unui Comitet Economic și Social, după modelul existent în 21 de state membre ale UE. Ea a apreciat reforma Inspecției Muncii și majorarea de cinci ori în anul 2026 a bugetului destinat voucherelor de formare profesională, dar a atras atenția asupra riscului ca anumite categorii vulnerabile, precum femeile din mediul rural și persoanele cu dizabilități — a căror rată de angajare este de doar 14% — să nu resimtă imediat beneficiile reformelor.

„Aderarea la Uniunea Europeană nu trebuie să se transforme într-un dialog exclusiv între instituțiile europene și Guvern, ci trebuie să fie un proces al întregii societăți. Avem nevoie de un mecanism permanent și bine structurat de consultare pentru a identifica soluții acceptate de toate părțile și pentru a ne asigura că niciun grup social nu este defavorizat. De asemenea, este esențial ca instituțiile publice să renunțe la limbajul tehnic și birocratic și să comunice pe înțelesul cetățenilor despre cum le vor schimba viața aceste reforme”, a afirmat Liliana Palihovici.

În partea finală a sesiunii, participanții au discutat despre soluțiile practice pentru adaptarea locurilor de muncă la nevoile persoanelor cu dizabilități, extinderea mecanismelor de contractare a serviciilor sociale prestate de organizațiile neguvernamentale, incluziunea socio-economică a comunității rome și necesitatea unor campanii de informare țintite, care să apropie agenda de integrare europeană de preocupările cotidiene ale cetățenilor.