Agricultura Republicii Moldova se pregătește pentru fondurile europene de preaderare și închiderea negocierilor sectoriale în 2027

Provocările și oportunitățile alinierii sectorului agroalimentar la standardele comunitare au fost analizate luni, 9 noiembrie 2026, la Palatul Republicii din Chișinău, în cadrul sesiunii „Agricultura Republicii Moldova și accesul la piața UE: ce se schimbă?”, organizată în contextul Conferinței anuale privind extinderea UE. Evenimentul, moderat de Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a reunit conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), producători autohtoni și reprezentanți ai asociațiilor de profil pentru a evalua progresele din Pachetul de extindere 2026 și pașii necesari pentru integrarea pe piața unică europeană.

Sesiunea dedicată Clusterului 5 (Resurse naturale, agricultură și coeziune) a evidențiat volumul complex de muncă legislativă și instituțională pe care îl presupune transpunerea normelor europene. Cele trei capitole gestionate de autoritățile agricole — Capitolul 11 (Agricultură și dezvoltare rurală), Capitolul 12 (Siguranța alimentelor, politică veterinară și fitosanitară) și Capitolul 13 (Pescuit) — însumează aproximativ o treime din întregul acquis comunitar. În timp ce angajamentele aferente sectorului pescuitului și acvaculturii sunt deja îndeplinite în proporție de circa 90%, eforturile principale din perioada următoare se vor concentra pe agricultură și siguranța alimentelor, unde foaia de parcurs vizează închiderea provizorie a negocierilor în a doua jumătate a anului 2027. În urma unei misiuni recente de evaluare a Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene (DG SANTE), există semnale pozitive că negocierile pe Capitolul 12 ar putea fi închise provizoriu chiar în vara anului 2027.

„Trei capitole pe care le avem noi în gestiune, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, capitolul 11, 12, 13 din clusterul 5, constituie circa o treime din întregul acquis comunitar. (...) În procesul de aderare la Uniunea Europeană, implementarea politicii agrare comune a Uniunii Europene este una, dar noi trebuie să pregătim sectorul agrar pentru convergență cu economia în general și agricultura per se a Uniunii Europene”, a declarat Eugen Osmochescu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Un obiectiv strategic major pentru anul 2027 îl reprezintă acreditarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și dezvoltarea sistemelor informaționale aferente, precum Registrul fermierilor și sistemul integrat de administrare și control (IACS). Acest demers este esențial pentru ca Republica Moldova să poată accesa fondurile europene de preaderare începând cu anul 2028, odată cu noul ciclu bugetar al Uniunii Europene și instrumentul „Europa Globală”. Totodată, autoritățile poartă discuții pentru obținerea unor perioade de tranziție în domenii sensibile — precum sectorul vitivinicol, cel avicol, procesarea laptelui în vrac și plafonarea subvențiilor — dar și pentru obținerea unei derogări permanente privind păstrarea denumirii tradiționale pentru „untul țărănesc”. Printre prioritățile anunțate de minister se mai numără darea în exploatare, până la sfârșitul anului, a unității de procesare a subproduselor de origine animalieră de lângă Criuleni, organizarea cât mai rapidă a recensământului general agricol și atragerea investițiilor în infrastructura post-recoltă și în sectorul zootehnic.

Pe dimensiunea siguranței alimentelor, progresele înregistrate în ultimii ani au permis deja listarea Republicii Moldova pentru exportul pe piața UE a mai multor categorii de produse de origine animală, printre care înghețata, carnea proaspătă de pasăre, ouăle de consum de categoria A, mierea și caviarul, fiind în curs de evaluare și sectorul cărnii procesate de porc. Potrivit reprezentanților ANSA, alinierea la rigorile europene de biosecuritate, bunăstare a animalelor și trasabilitate a crescut încrederea partenerilor externi, deschizând simultan noi piețe globale pentru produsele moldovenești, cum ar fi exportul de cireșe în China. În prezent, laboratoarele din gestiunea agenției dispun de peste 80 de metode acreditate, iar autoritățile își propun să extindă rețeaua de testare, inclusiv prin parteneriate cu sectorul privat, și să elaboreze ghiduri de bune practici pentru susținerea micilor producători.

„Noi suntem în perioada în care și am început să lucrăm cot la cot cu producătorii, cu procesatorii, cu exportatorii, astfel încât în final să avem un lanț alimentar echivalent al lanțului alimentar al Uniunii Europene și să asigurăm acea tranziție și acea absorbție în acest lanț și a Republicii Moldova”, a menționat Alexandru Manciu, director general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Din perspectiva mediului de afaceri, accesul pe piața europeană presupune un proces continuu de învățare și adaptare tehnologică. Compania Sandriliona, care exportă înghețată pe piața UE din anul 2023 după un proces de pregătire de șase ani realizat în strânsă cooperare cu ANSA și ministerul de resort, a semnalat necesitatea stringentă de a certifica întregul lanț autohton al laptelui crud. În lipsa acestei acreditări la nivel național, procesatorii locali sunt nevoiți să importe materie primă (lapte și unt) din statele comunitare pentru a putea exporta produsul finit în Uniunea Europeană.

„Degeaba avem ultimele tehnologii, degeaba avem resurse financiare, dacă acestea nu sunt corect mânuite și administrate. (...) Principalul activ sau principalul instrument pe care îl avem acum sunt oamenii, și în autorități, și în minister, și în Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, dar și în fiecare întreprindere sau fermier”, a subliniat Angela Lupu, director operațional al companiei Sandriliona.

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, reprezentanții asociațiilor de profil, printre care Asociația „Moldova Fruct” și Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale, au abordat problemele curente cu care se confruntă fermierii în perioada de tranziție. Aceștia au solicitat revizuirea plafoanelor de investiții din Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA) pentru a permite achiziționarea echipamentelor moderne de sortare, achitarea restanțelor la subvenții, menținerea unei politici fiscale predictibile pentru gospodăriile țărănești și facilitarea accesului la laboratoare recunoscute de marile rețele de retail din UE. Ca răspuns la aceste solicitări, oficialii au confirmat inițierea procesului de revizuire a PSPA împreună cu mediul asociativ și extinderea rețelei de consiliere agricolă prin deschiderea a două noi centre regionale la Bălți și Cahul în anul 2027, menite să sprijine transferul de cunoștințe și inovare către fermierii mici și mijlocii.