Declarații de presă susținute de Președintele României, Nicușor Dan, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

România și Comisia Europeană accelerează măsurile de securitate la Marea Neagră prin noi investiții strategice

București, 9 noiembrie 2026 - Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au susținut luni, 9 noiembrie 2026, la București, declarații comune de presă în urma discuțiilor bilaterale dedicate securității în regiunea Mării Negre și apărării flancului estic european. Întâlnirea a avut loc în contextul intensificării amenințărilor hibride și al incidentelor maritime recente, cei doi lideri anunțând măsuri concrete și alocări financiare suplimentare pentru protejarea navigației, a infrastructurii critice și a granițelor Uniunii Europene.

În cadrul declarațiilor, președintele Nicușor Dan a subliniat rolul strategic al Mării Negre atât pentru comerțul global, inclusiv prin dezvoltarea viitorului Coridor de Mijloc, cât și pentru securitatea energetică a Europei, prin proiectele de extracție din zonă și conexiunea cu regiunea Caspică. Totodată, șeful statului a atras atenția asupra spectrului de război hibrid desfășurat de Federația Rusă în ultima perioadă, manifestat prin incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

„Dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să vorbim nici de un mod eficient de a reconstrui Ucraina fără o Mare Neagră sigură”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat solidaritatea deplină a Uniunii Europene cu România în fața provocărilor recente din spațiul aerian și maritim al Mării Negre, unde atacurile cu drone au vizat inclusiv nave comerciale, și a prezentat șase direcții prioritare de acțiune pentru un răspuns european unitar:

• Accelerarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră: În acord cu România și Bulgaria, inițiatoarele proiectului, Comisia Europeană va urgenta operaționalizarea acestui centru strategic, stabilind un calendar clar de finalizare și o alocare financiară de 50 de milioane de euro.
• Sprijin pentru operațiuni de căutare și salvare: Alocarea unei finanțări europene de 10 milioane de euro pentru consolidarea capacității de răspuns rapid la crizele și incidentele maritime de la granițele Uniunii.
• Investiții majore în apărare prin programul SAFE: România urmează să beneficieze de peste 16 miliarde de euro prin programul european de achiziții comune în domeniul apărării (SAFE), fonduri care includ echipamente pentru protejarea țărmului Mării Negre. De asemenea, statele membre au la dispoziție un al doilea apel, în valoare de peste 21 de miliarde de euro, pentru dezvoltarea capacităților de producție de drone, sisteme antidronă și protecția infrastructurii portuare. În acest context, a fost evidențiată drept exemplu de bune practici inițiativa comună a României cu Ucraina privind producția de drone.
• Consolidarea supravegherii maritime: Furnizarea imediată de sprijin pentru regiune prin imagini satelitare asigurate prin programul european Copernicus.
• Apărarea spațiului informațional: Sprijinirea statelor membre prin intermediul Centrului European pentru Reziliență Democratică, lansat la începutul anului pentru identificarea și contracararea manipulării informaționale externe și a interferențelor care însoțesc incidentele de securitate.
• Restabilirea libertății de navigație: Menținerea fluxurilor comerciale vitale pentru economia europeană și pentru securitatea alimentară globală, concomitent cu apelul la un armistițiu în Marea Neagră și susținerea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, desfășurate cu prezență europeană.

„România se află în prima linie a securității europene și ajutați la protejarea aerului, granițelor și a Mării Negre și sunteți un partener vital pentru statele membre, UE și NATO”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că țara noastră dispune de unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa.

În ceea ce privește negocierile de pace și garanțiile de securitate post-război pentru Ucraina, președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează la un plan de prosperitate și reconstrucție, subliniind că orice discuție substanțială privind arhitectura de securitate a Europei poate avea loc doar după obținerea unui acord de încetare a focului și într-un format corespunzător, în prezența aliaților din Uniunea Europeană și NATO.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a punctat faptul că România a acționat constant pentru includerea Mării Negre pe agenda strategică a aliaților și pentru dotarea corespunzătoare a forțelor de apărare.

„Poate că nu am fost întotdeauna atât de rapizi cum s-ar fi așteptat românii, însă am fost predictibili și am înțeles că Marea Neagră este un loc important”, a menționat șeful statului român, făcând referire la demersurile României în cadrul formatelor Uniunii Europene și NATO pentru securizarea zonei.

Agenda convorbirilor de la București a mai cuprins negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, precum și susținerea parcursului european al Republicii Moldova și al Ucrainei. În încheierea declarațiilor, Ursula von der Leyen a salutat apropiata aniversare, la 1 ianuarie 2027, a două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană: „România a devenit mai puternică în interiorul Europei și Europa a devenit mai puternică împreună cu România.”

[00:00:00] — Nicușor Dan

Plăcerea și onoarea de a o avea astăzi invitată pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Și obiectul discuției noastre a fost în mare măsură cel de securitate la Marea Neagră și vreau să-i mulțumesc pentru vizită și pentru solidaritate și pentru un sprijin concret de care o să vorbim puțin mai târziu.

De ce e importantă Marea Neagră, nu doar pentru România, ci și pentru Europa? Pentru că este un punct important în comerțul global, inclusiv viitorul Coridor de Mijloc, pentru că este un punct important în securitatea energetică a Europei și vorbim aici atât de dezvoltările viitoare de extracție din Marea Neagră, dar și de relația cu zona caspică și bineînțeles că este un punct important pentru securitatea întregii Europe și de asemenea, dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să vorbim nici în mod eficient de a reconstrui Ucraina fără o Mare Neagră sigură.

Știm cu toții, am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă: incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar și acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, toate astea un întreg spectru de război hibrid în care evident Rusia încearcă să escaladeze conflictul pe care l-a început în urmă cu cinci ani în Ucraina și să implice țări europene în acest conflict.

Am discutat cu doamna președinte von der Leyen pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre și punctul concret important este hub-ul de securitate la Marea Neagră, a cărui idee a fost inițiată de România împreună cu Bulgaria în urmă cu câțiva ani, care a intrat într-o strategie europeană și acum trebuie să fie concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene.

Am discutat dincolo de asta de alte subiecte de importanță europeană. Evident, solidaritatea noastră cu Ucraina și angajamentul pentru o pace justă și durabilă în Ucraina rămân neschimbate. Am discutat de discuția de acest an pentru cadrul financiar multianual și speranța de a încheia anul cu un buget 2028-2034 ambițios și bineînțeles am discutat de parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, procese pe care România le susține și care vor da un plus de securitate și prosperitate pentru întreaga regiune. Doamna președinte.

[00:04:45] — Speaker 1

Dragă Nicușor, domnule președinte, vă mulțumesc că m-ați primit la București astăzi și vă mulțumesc în numele Uniunii noastre pentru că sprijiniți menținerea securității flancului estic. România se află în prima linie a securității europene și ajutați la protejarea aerului, granițelor și a Mării Negre și sunteți un partener vital pentru statele membre și la UE și NATO. Am văzut acest angajament prima dată anul trecut când am vizitat portul militar din Constanța și de atunci, din păcate, provocările de securitate cu care ne confruntăm nu au făcut decât să crească. Spațiul aerian deasupra Mării Negre s-a întunecat, mai ales în ultimele săptămâni, cu atacuri cu drone care au vizat nave comerciale în afara coastelor și marinari nevinovați care și-au pierdut viețile, iar alții pierduți pe mare. Gândurile mele sunt alături de familiile lor și persoanelor dragi și aș dori să exprim solidaritatea deplină a Europei cu România. Suntem alături de voi. Deci vă puteți baza pe un răspuns european puternic și unit. Permiteți-mi să subliniez anumite aspecte despre ceea ce am discutat.

În primul rând, libertatea navigației în Marea Neagră trebuie să fie menținută și restaurată. Este o rută comercială vitală pentru economia europeană și pentru securitatea globală alimentară, pentru că menține fluxul către milioane de oameni care depind de aceste fluxuri, majoritatea în Africa. Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât poporul ucrainean. Îi sprijinim în aceste demersuri și reiterăm în mod egal apelul la un armistițiu în Marea Neagră. În acest context îmi exprim sprijinul pentru discuțiile de pace care au loc în Abu Dhabi mâine cu prezență europeană.

În al doilea rând, aș dori să mă refer la consolidarea supravegherii în Marea Neagră, care include imagini satelitare asigurate de Copernicus și este sprijinul imediat pe care Europa îl poate oferi pentru regiune imediat.

De asemenea, ne vom consolida securitatea în spațiul informațional. Actori ostili fac o armă din spațiul informațional, iar incidentele cu drone sunt de cele mai multe ori dublate de manipularea informației externă și interferență. Acestea vizează neobosit cetățenii noștri și democrațiile, semănând spaimă, incertitudine. Nu este doar o provocare în materie de comunicare, ci un risc de securitate. Știm cum se întâmplă lucrurile. Am văzut potențialul devastator chiar aici în România și ați deschis calea către a răspunde și vă mulțumesc pentru acest lucru. Este o provocare europeană colectivă care implică un răspuns european colectiv. De aceea am lansat Centrul European pentru Reziliență Democratică la începutul anului, care reunește cea mai bună expertiză disponibilă în Europa și sprijină statele membre, cum ar fi România, pentru a identifica mai bine astfel de campanii și a răspunde în mod eficient.

În al patrulea rând, trebuie să ne consolidăm abilitatea de a ne apăra. De aceea Europa investește masiv în a fi pregătită din punct de vedere al apărării. Avem așa-numitele proiecte de apărare de interes comun și salut participarea României la toate acestea și, de asemenea, avem programul SAFE, care este programul de achiziții în domeniul apărării comune. România va primi mai mult de 16 miliarde de euro și sunteți deja un exemplu pentru inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina. Este exact tipul de cooperare de care Europa are nevoie, căci întărește apărarea Ucrainei și securitatea și economia României, precum și întregul flanc estic. Ne trebuie mai multe astfel de inițiative și de aceea în urmă cu două săptămâni Comisia a lansat un al doilea apel către SAFE. Facem o avere mai bine de 21 de milioane de euro și încurajez Ucraina să profite de această oportunitate de a investi în capacitățile de care avem nevoie pentru a apăra mai bine România și Marea Neagră.

În al cincilea rând, trebuie să ne consolidăm capacitatea de a răspunde la crizele de la granițele noastre. Incidentele teribile de la Marea Neagră sunt un exemplu cheie în acest sens. Astăzi îmi face deosebită plăcere să anunț o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Acest lucru vă va ajuta capacitățile de a răspunde la astfel de incidente rapid și eficient.

Și în ultimul rând, așa cum ați spus, trebuie să operaționalizăm hubul de securitate strategică de la Marea Neagră. Ideea a fost inclusă în strategiile noastre de la Marea Neagră în 2025. De atunci mediul de securitate s-a deteriorat mult mai repede decât am anticipat. Și în acest context salut o cooperare apropiată dintre România, Bulgaria și Turcia. Trebuie să lucrăm cu toții în spiritul urgenței atunci când este vorba despre apărare și securitate. De aceea îmi face plăcere să anunț că, în acord cu România și Bulgaria, vom accelera activitatea cu privire la hubul de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu un calendar pentru finalizare și 50 de milioane de euro alocați.

Dragă Nicușor, aș dori să închei într-o notă mai pozitivă, pentru că pe 1 ianuarie România va celebra 20 de ani de când este membră a Uniunii Europene. Și ce două decenii minunate au fost! România a devenit mai puternică în interiorul Europei și Europa a devenit mai puternică împreună cu România. Astăzi țara dumneavoastră nu doar că a înregistrat succese în extinderea Europei, ci este un pilon al securității europene, un apărător al Uniunii noastre. A fost un drum remarcabil și sunt convinsă că cele mai bune capitole ale poveștii României în interiorul Uniunii vor continua.

[00:12:05] — Nicușor Dan

Am agreat o singură întrebare pentru fiecare dintre vorbitori, vă rog.

[00:12:13] — Speaker 1

Doamnă președinte von der Leyen, România, așa cum știți, se confruntă cu amenințări hibride persistente de mai mulți ani și, în prezent, perturbări ale traficului maritim din Marea Neagră. Ce ar trebui să facă România pentru a-și pregăti mai bine populația în vederea unei situații de criză sau pentru un conflict? Cum evaluați reziliența generală a țării în fața războiului hibrid purtat de Rusia și, în același timp, care considerați că sunt principalele provocări în contextul discuțiilor în curs privind un posibil acord de pace pentru Ucraina și al implicațiilor acestuia asupra securității europene?

România are unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa și este un aliat esențial al NATO și un pilon de securitate pe flancul estic al Europei. Amenințările sunt într-adevăr tot mai mari și suntem dispuși să vă ajutăm să le faceți față. Și, așa cum am spus, România va primi mai bine de 16 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și alte 21 miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Pot fi utilizate pentru a construi capacități de producție drone și contra-drone pentru a vă proteja porturile, infrastructura critică, în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important.

În ceea ce privește negocierile de pace, președintele Zelenski a solicitat sprijin din partea partenerilor europeni în cadrul negocierilor de pace și, bineînțeles, îi oferim acest sprijin. Accentul acestor negocieri de pace este a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. Acesta trebuie să fie obiectivul. Acum lucrăm la un plan de prosperitate postrăzboi pentru Ucraina pentru a asigura stabilitatea și reconstrucția Ucrainei. Cu atât mai mult, negocierile de pace se concentrează și pe garanțiile de securitate pentru Ucraina într-un context postrăzboi. Dar vreau să fiu foarte clară în acest context: orice discuții cu sens cu privire la arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după ce s-a ajuns la un acord de încetare a focului în Ucraina și trebuie să aibă loc într-un format corespunzător, în prezența aliaților UE și NATO.

[00:15:01] — Nicușor Dan

Avem un format pe care l-am agreat. Să trecem la următoarea întrebare.

[00:15:06] — Speaker 2

Domnule președinte

[00:15:12] — Lucian Pârvoiu

Bună ziua, domnule președinte! Lucian Pârvoiu, Televiziunea Română. Întrebarea mea este adresată instituțiilor statului român: ce intenționează să facă mai bine și mai ales mai repede pentru a restabili o Mare Neagră sigură atât pentru navigație și pentru interesele noastre comerciale în zonă? Pentru că am văzut, sunt foarte multe proiecte, foarte mulți bani care sunt oferiți pe masă, însă toate aceste lucruri trebuie împachetate astfel încât românii să aibă convingerea că sunt bine protejați și că România transmite un mesaj de descurajare către adversarul pe care chiar dumneavoastră l-ați numit Federația Rusă, chiar cu riscul de a irita pe vecinii noștri bulgari – mă refer la declarația premierului bulgar. Mulțumesc.

[00:16:01] — Nicușor Dan

Da, poate că, și nu vorbesc doar de mandatul meu, poate că nu am fost întotdeauna atât de rapizi cum s-ar fi așteptat românii, însă am fost predictibili și am înțeles că Marea Neagră este un loc important. Da? Deci înainte de a avea aceste incidente de securitate, România a vorbit de Marea Neagră, România a discutat cu Comisia și a apărut strategia la Marea Neagră. România, în echipamentele pe care le-a cumpărat în cadrul programului SAFE, le-a inclus pe acelea care sunt necesare pentru a proteja țărmul Mării Negre și, atât în cadrul formatelor din Uniunea Europeană, cât și în cadrul formatelor din interiorul NATO, am explicat partenerilor noștri aceste mize și ați văzut că reacția lor a fost, dacă vorbim de granița peste Dunăre cu Ucraina, reacția lor a fost extrem de solidară în modul cel mai concret. Acum urmează, inclusiv prin hubul de securitate de care am vorbit și prin, din nou, o solidaritate temporară pe echipamente necesare, preocuparea de securitate la Marea Neagră are niște aspecte concrete pe echipamente și apărare propriu-zisă.

Mulțumim!