Guvernul României și partenerii internaționali lansează o foaie de parcurs cu 57 de măsuri pentru combaterea violenței împotriva copiilor

BUCUREȘTI, 9 noiembrie 2026 — Guvernul României, în parteneriat cu Comisia Europeană, UNICEF și Ministerul Justiției din Polonia, a organizat luni, 9 noiembrie 2026, la Palatul Victoria, conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Evenimentul a marcat prezentarea unor ample studii naționale privind prevalența abuzurilor asupra minorilor, lansarea unei foi de parcurs strategice pentru perioada următoare și debutul unei campanii naționale de conștientizare dedicate siguranței în mediul digital.

Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI) și implementat de UNICEF în România și Polonia, a avut ca obiectiv evaluarea lacunelor din sistemele de protecție și fundamentarea unor politici publice centrate pe nevoile reale ale copiilor. Potrivit datelor centralizate în cadrul proiectului, peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut printr-o astfel de experiență doar în ultimul an. Totodată, statisticile oficiale arată că direcțiile de protecție a copilului au înregistrat anul trecut peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare.

Pentru a răspunde acestor provocări, la nivel național a fost elaborată o foaie de parcurs în urma consultării a 26 de instituții și organizații, precum și a peste 1.000 de copii. Documentul propune șapte direcții strategice și 57 de măsuri concrete, care acoperă întregul spectru de acțiune: de la prevenire și identificare timpurie, până la intervenție, recuperare și reintegrare.

În deschiderea evenimentului, după un mesaj de solidaritate și compasiune transmis partenerilor polonezi în urma recentei tragedii din Cracovia, prim-ministrul României, Luca Niculescu, a subliniat urgența transpunerii acestor recomandări în practică și necesitatea unei coordonări reale între instituțiile statului.

„Este vorba despre un proiect pentru copii, despre siguranța lor, despre încrederea pe care trebuie să o aibă în adulți și despre dreptul fiecăruia de a crește fără teamă. Nu voi trebuie să învățați să trăiți cu violența, ci noi trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a o opri. Felul în care o societate își tratează copiii spune mai multe decât orice discurs despre viitor. Iar dacă vrem să avem un viitor mai bun pentru România, trebuie să începem prin a avea grijă de copiii ei”, a declarat prim-ministrul Luca Niculescu.

Un moment central al conferinței l-a constituit intervenția reprezentanților Consiliului Consultativ al Copiilor de pe lângă Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Ana și Peter, care au prezentat perspectiva tinerilor asupra fenomenului și au lansat oficial campania de conștientizare „Ce zici: Red flag sau nu?”. Dezvoltată de ANPDCA și UNICEF, campania îi ajută pe copii, părinți și specialiști să recunoască din timp formele de violență din mediul digital, precum cyberbullying-ul și grooming-ul, și să înțeleagă când o limită este încălcată.

„Unde nu există iubire, violența devine normă, iar rănile ei nu se văd pe deplin decât atunci când este mult prea târziu. Confundăm tăcerea cu pacea, dar un copil tăcut nu este împăcat, ci doar a încetat să mai creadă că vreun adult sau o instituție va interveni pentru a-l ajuta. Prin implicarea directă a tinerilor în construirea acestei foi de parcurs, am demonstrat că participarea copiilor este singura cale de a construi un sistem de protecție care funcționează cu adevărat”, a afirmat Ana, reprezentantă a copiilor.

La rândul său, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a atras atenția asupra faptului că implementarea celor 57 de măsuri necesită o susținere bugetară adecvată, în condițiile în care România înregistrează unele dintre cele mai reduse cheltuieli pentru asistența socială din Uniunea Europeană. Ministrul a accentuat nevoia de echitate socială și de direcționare a resurselor către comunitățile vulnerabile și mediul rural.

Abordând tema siguranței în mediul educațional, ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, prezent la eveniment alături de ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ionescu, a evidențiat că violența școlară este o problemă a întregii societăți, care necesită o schimbare de mentalitate, empatie și reducerea decalajelor dintre mediul urban și cel rural. Ministrul Educației a susținut necesitatea facilitării accesului adolescenților la consiliere școlară fără bariere birocratice sau condiționări legate de acordul parental, punctând totodată că Guvernul lucrează la finalizarea unei strategii naționale pentru prevenirea radicalizării și la un pachet de măsuri analizat în grupuri de lucru interministeriale.

Din perspectiva coordonării administrative, secretarul general al Guvernului, Gabriel-Ciprian Ene, a dat asigurări că Secretariatul General al Guvernului (SGG) va sprijini debirocratizarea procedurilor și comunicarea eficientă între instituții.

„În basme, este drept, copiii se mai rătăcesc prin pădure. În viața reală, noi suntem responsabili ca problemele lor să nu se rătăcească printre instituțiile care au obligația să îi protejeze. Putem avea legi bune și specialiști dedicați, dar avem nevoie de proceduri mai puțin birocratice și de instituții care comunică între ele”, a punctat Gabriel-Ciprian Ene, secretarul general al Guvernului.

Dimensiunea europeană a eforturilor de protecție a copilului a fost evidențiată prin mesajele video transmise de Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, și de Judit Rozsa, directoarea Instrumentului de Sprijin Tehnic din cadrul Comisiei Europene. Roxana Mînzatu a subliniat rolul medicilor, profesorilor și asistenților sociali în identificarea timpurie a abuzurilor și a menționat că, prin Fondul Social European Plus (FSE+), este sprijinită formarea unor echipe de specialiști în 2.000 de comunități rurale din România. De asemenea, oficialul european a anunțat că în anul 2027 va fi testat un card digital aferent Garanției europene pentru copii, menit să faciliteze accesul familiilor vulnerabile la servicii de bază.

Reprezentanta directorului regional UNICEF, Anna Riatti, a subliniat că violența din mediul fizic și cea din mediul online nu reprezintă două lumi separate, ci fac parte dintr-un continuum care impune un răspuns integrat al serviciilor sociale și educaționale, amintind că „doar dovezile, în sine, nu protejează copiii, ci acțiunile noastre zi de zi”. În completare, Mateusz Korzeniowski, director adjunct în cadrul Ministerului Justiției din Polonia, și Daniela Oteșanu, vicepreședinta ANPDCA, au reiterat importanța schimbului de bune practici la nivel european, a extinderii centrelor integrate de tip Barnahus și a consolidării liniei telefonice gratuite 119 pentru raportarea cazurilor de abuz.