Ministrul Ovidiu Popa anunță prioritățile pentru infrastructura de transport și deschiderea a aproape 200 de kilometri de drumuri rapide în 2026

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ovidiu Popa, a susținut luni, 9 noiembrie 2026, o conferință de presă alături de directorii companiilor din subordinea ministerului, pentru a prezenta stadiul marilor proiecte de infrastructură, măsurile de deblocare a situațiilor critice din sector și obiectivele strategice pentru următoarele șase luni.

În cadrul evenimentului, ministrul Ovidiu Popa a detaliat principalele direcții de acțiune ale mandatului său, punând accent pe accelerarea investițiilor rutiere, feroviare și navale, precum și pe asigurarea surselor de finanțare din bugetul de stat și din fonduri europene.

Printre prioritățile imediate ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se numără finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani și operaționalizarea mecanismului de finanțare SAFE pentru continuarea Autostrăzii Moldovei pe tronsonul Pașcani–Suceava. De asemenea, conducerea ministerului vizează obținerea acordului de mediu revizuit pentru secțiunea montană a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) până cel târziu la data de 15 decembrie 2026, în urma consultărilor tehnice purtate cu Ministerul Mediului și cu Agenția Națională pentru Mediu. Totodată, ministerul pregătește demararea negocierilor la nivel european pentru noul cadru financiar multianual și asigurarea fondurilor necesare pentru proiectele derulate prin Programul Transport și cele finalizate prin PNRR.

În ceea ce privește infrastructura rutieră gestionată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), reprezentată la conferință de directorul general Cristian Pistol, bilanțul pentru anul 2026 prevede darea în trafic a aproximativ 200 de kilometri de drumuri de mare viteză. După cei 71 de kilometri deja deschiși circulației, până la finalul anului sunt planificate noi inaugurări însumând între 128 și 138 de kilometri, în funcție de deblocarea situației administrative pe secțiunea 4 Curtea de Argeș–Tigveni (10 km) a Autostrăzii A1. Tronsoanele programate pentru deschidere până la sfârșitul anului includ:

• Autostrada de Centură a Capitalei (A0): 10 kilometri din Lotul 1, care vor asigura legătura dintre DN1 și DN7 (conexiunea dintre A1 și DN7 urmând să fie finalizată în primul trimestru din 2027);
• Autostrada Transilvania (A3): secțiunea Nădășelu–Zimbor, inclusiv viaductele aferente (30 km), și tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km);
• Autostrada Moldovei (A7): Loturile 1 și 2 din tronsonul Bacău–Pașcani, pe o lungime de 49,3 kilometri, până în zona municipiului Roman;
• Drumul Expres Brăila–Galați: un segment de 0,76 kilometri.

Un subiect central al conferinței l-a reprezentat situația critică de la CFR Marfă, companie care nu mai deține licență de operare din primăvara anului 2026 și a cărei intrare în faliment este așteptată de Comisia Europeană. Ministrul Ovidiu Popa a atras atenția asupra riscului de infringement și a anunțat că poartă discuții cu prim-ministrul, viceprim-ministrul și Ministerul Muncii pentru achitarea drepturilor salariale ale celor aproximativ 1.500 de angajați, care nu și-au mai primit salariile din luna iunie, precum și pentru demararea procedurilor de concediere colectivă.

„Vorbim de 19 milioane de lei salarii restante și încă 37 de milioane de lei salarii compensatorii. Avem un total de 56 de milioane de lei, aproximativ 11 milioane de euro, pe care statul român trebuie să îi scoată acum pentru a plăti oamenii. Eu am venit la minister să găsesc soluții, să pun în ordine haosul lăsat de cei dinaintea mea”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ovidiu Popa.

În paralel, noua companie feroviară de stat, Carpatica, derulează proceduri publice de selecție și așteaptă preluarea personalului specializat disponibilizat de la CFR Marfă, în special mecanici de locomotivă și șefi de tren. Pentru compania de infrastructură CFR SA, reprezentată de directorul general Ion Simu, prioritățile vizează soluționarea blocajelor juridice și a întârzierilor contractuale, finalizarea licitației pentru reabilitarea Tunelului Saligny până la sfârșitul acestui an și remedierea terasamentului surpat pe secțiunea Eforie Nord–Eforie Sud în cel mult 60 de zile.

Pe segmentul transportului naval pe Dunăre, ministrul a evidențiat două proiecte strategice: Bala 2 și Fast Danube. Proiectul Bala 2, evaluat la 1,2–1,3 miliarde de euro și pentru care guvernul are în vedere o alocare inițială de 200 de milioane de euro, este esențial atât pentru asigurarea debitelor de apă necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă, cât și pentru garantarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului. În completare, accelerarea proiectului Fast Danube va permite creșterea perioadei anuale de navigație și transferul unei părți importante din transportul de marfă pe apă, o alternativă mai economică decât transportul feroviar sau rutier.

În domeniul aviației, reprezentantul companiei TAROM a confirmat că operatorul aerian național își va continua neîntrerupt activitatea în 2027, aflându-se într-un amplu proces de modernizare și consolidare a flotei. După recepționarea a două aeronave Boeing MAX de ultimă generație în lunile septembrie și octombrie 2026, alte două aeronave similare urmează să intre în flota companiei în aprilie 2027.

Referitor la guvernanța corporativă și la reorganizarea companiilor din subordinea ministerului, prevăzute în programul de guvernare pentru următoarele șase luni, ministrul Ovidiu Popa a dat asigurări că evaluarea și numirea conducerilor executive se vor baza exclusiv pe competență profesională:

„Selecția nu va fi pe criterii politice.”