Provocările presei independente și rolul societății civile în aderarea la Uniunea Europeană, dezbătute în Republica Moldova

Reprezentanți ai societății civile, jurnaliști de investigație, oficiali guvernamentali, parlamentari și parteneri internaționali de dezvoltare s-au reunit marți, 10 noiembrie 2026, în Republica Moldova, în cadrul celei de-a XII-a ediții a Forumului de Integrare Europeană. Sesiunea dedicată rolului societății civile și al mass-mediei a adus în prim-plan soluțiile necesare pentru promovarea reformelor, asigurarea transparenței instituționale, combaterea dezinformării și consolidarea coeziunii sociale în contextul extinderii Uniunii Europene.

Dezbaterea a evidențiat vulnerabilitățile cu care se confruntă presa de investigație în procesul de monitorizare a reformelor, a banilor publici și a cazurilor de corupție. Alina Radu, reprezentantă a publicației Ziarul de Gardă, a atras atenția asupra fenomenului proceselor de tip SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), a campaniilor de denigrare online îndreptate împotriva reporterilor și a întârzierilor majore în oferirea accesului la informațiile de interes public, unde procesele în instanță pot dura până la doi ani. Totodată, a fost subliniată necesitatea pregătirii judecătorilor pentru aplicarea noii legislații anti-SLAPP, precum și nevoia identificării unor mecanisme sustenabile de finanțare pentru redacțiile independente, care nu pot apela la fonduri guvernamentale fără a-și compromite imparțialitatea în monitorizarea autorităților.

„Noi, ca jurnaliști, trebuie să informăm constant societatea. [...] Susținerea jurnalismului trebuie să fie acolo unde jurnalismul servește cetățeanul”, a declarat Alina Radu, pledând totodată pentru un mecanism rapid de sancționare a funcționarilor care blochează accesul la datele publice și pentru direcționarea unei părți din bunurile confiscate din corupție către un fond destinat integrității.

În ceea ce privește integritatea proceselor democratice și electorale, Nicolae Panfil, reprezentant al asociației Promo-LEX, a remarcat că progresele Republicii Moldova sunt apreciate în rapoartele Comisiei Europene, însă rămâne esențială creșterea încrederii cetățenilor în corectitudinea scrutinelor, în condițiile în care un sondaj din martie 2026 indica un nivel de încredere de 43%. Printre prioritățile identificate pentru consolidarea democrației se numără combaterea utilizării resurselor administrative, reglementarea strictă a implicării terțelor părți și a actorilor anonimi din mediul online în campaniile electorale, stabilitatea legislației și sancționarea discursului de ură, care a crescut de 1,7 ori în perioada 2021–2025.

„Dacă vorbim despre credibilitatea pe care procesul electoral, Republica Moldova a reușit să o aibă în mediul extern, să spunem așa, în ochii partenerilor de dezvoltare, trebuie să facem ca aceeași credibilitate înaltă să o avem și acasă, pentru cetățeni”, a punctat Nicolae Panfil, adăugând că sustenabilitatea sectorului asociativ necesită și facilități fiscale clare pentru stimularea filantropiei și a donațiilor din mediul privat.

La rândul său, Sergiu Neicovcen, reprezentant al Centrului CONTACT, a abordat problema polarizării sociale și a dezinformării, subliniind că aproximativ 40–45% dintre cetățeni nu înțeleg pe deplin ce presupune procesul tehnic de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a reduce acest decalaj informațional în mediul rural și în regiunile vulnerabile economic, a fost propusă crearea unui fond public de integrare europeană dedicat organizațiilor locale și grupurilor de inițiativă ale tinerilor, alături de simplificarea mecanismului de desemnare procentuală de 2%, măsură care ar putea spori cu circa 50% sumele redirecționate de contribuabili către sectorul neguvernamental.

„Societatea civilă și, în special, organizațiile societății civile la nivel local au această capacitate și posibilitate de a vorbi cu cetățeanul direct, la firul ierbii”, a explicat Sergiu Neicovcen. În replică la provocările semnalate, reprezentanta Parlamentului prezentă la discuții, doamna Calinici, a confirmat că există deja un grup de lucru parlamentar care analizează simplificarea mecanismului de 2% și că instruirea judecătorilor este prevăzută până la intrarea în vigoare a pachetului legislativ anti-SLAPP.

Dimensiunea externă a coeziunii sociale a fost completată de Dorina Baltag, fondatoarea Fundației Noroc Olanda, care a solicitat o schimbare de paradigmă în raportarea statului la cetățenii de peste hotare. Aceasta a evidențiat necesitatea sprijinirii organizațiilor din diasporă pentru a evolua de la activități preponderent culturale la inițiative de advocacy, dialog de politici publice în statele membre ale Uniunii Europene și implicare tehnică în grupurile tematice de experți care asistă ministerele în procesul de aderare.

Sesiunea a încheiat lucrările de două zile ale evenimentului, care a reunit în total peste 760 de participanți, mai mult de 60 de vorbitori și 39 de jurnaliști, având reprezentanți din 27 de țări. În cuvântul de încheiere, Claudia Hermes, directoarea de țară a GIZ Moldova, a reafirmat sprijinul acordat pentru 19 capitole de negociere și importanța proiectelor de infrastructură prioritară, precum renovarea școlilor, a grădinițelor și a drumurilor, prin care cetățenii resimt direct beneficiile apropierii de spațiul european. Totodată, Cristina Gherasimov, reprezentând Biroul pentru Integrare Europeană, a subliniat importanța solidarității între instituțiile statului, societatea civilă, mass-media și partenerii externi pentru îndeplinirea obiectivelor din pachetul de extindere.

„Atunci când facem lucrurile împreună, totul este posibil. [...] Anume așa facem integrarea europeană a țării noastre și în continuare, muncind împreună, cot la cot, în așa fel ca să ne asigurăm că avem suficientă forță, suficientă viteză ca să valorificăm la maximum această oportunitate pe care ne-o oferă istoria țării noastre”, a conchis Cristina Gherasimov.

[00:00:01] — Iulian

Dragi colegi, bine ați revenit în sală. Continuăm conferința cu ultima sesiune pe care ne propunem să o avem: Rolul societății civile și mass-media în promovarea reformelor, transparenței, coeziunii sociale în contextul extinderii Uniunii Europene. Și îmi face o deosebită plăcere și onoare să o invit pe colega mea, Liliana Palihovici, președinta IVC și copreședinta Platformei Societății Civile UE-Republica Moldova. Te rog.

[00:00:45] — Liliana Palihovici

Stimate doamne, stimați domni, bună ziua, bine ați venit la panelul care își propune să discute despre rolul societății civile și mass-mediei în promovarea reformelor și integrării europene. Vă mulțumesc că ați rămas pentru acest panel, unul important din punctul nostru de vedere și important inclusiv în contextul publicării ultimului raport al Uniunii Europene referitor la progresele Republicii Moldova și planurile pentru următorul an.

Am să îi invit aici în scenă pe vorbitorii care au acceptat să participe în această dezbatere și voi începe cu doamna Ana Calinici, deputată, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Parlamentul Republicii Moldova. Bună ziua, doamna Calinici. Doamna Alina Radu, directoare Ziarul de Gardă, ziar cunoscut pentru investigațiile jurnalistice importante pentru societatea moldovenească. Domnul Nicolae Panfil, director de program Promo-LEX, organizație care monitorizează de peste 20 de ani alegerile în Republica Moldova și respectarea drepturilor omului. Bună ziua, bine ați venit. Sergiu Neicovcen, director executiv Centrul CONTACT, organizație cu peste 30 de ani de activitate în Republica Moldova, care contribuie la consolidarea sectorului asociativ în țară. Dorina Baltag, fondatoarea Fundației Noroc Olanda. Bine ai venit acasă, Dorina, și mulțumesc că ai acceptat să participi la această discuție.

Vă invităm să lansăm această discuție, așa cum menționasem la început, din perspectiva raportului publicat de către Comisia Europeană, unde subiectul societății civile, dezvoltării democratice, rolul mass-mediei are un loc important în lista subiectelor abordate de către Comisia Europeană și în special atunci când vorbim despre progrese, când vorbim despre ce urmează de realizat. Și în acest context cred că primul vorbitor căruia am să îi adresez întrebarea este doamna Calinici, care este destul de implicată în acest proces de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, și întrebarea către doamna Calinici ține de nivelul de transparență în Parlament, despre faptul că în raportul Comisiei sunt menționate progrese: este vorba despre aprobarea legii cu privire la participarea cetățenească, este vorba despre lansarea platformei digitale, este vorba despre acele comitete de experți create pe lângă comisiile parlamentare, dar în același timp Comisia Europeană zice că se așteaptă ca participarea să fie mult mai activă, mai incluzivă și mai vizibilă. Doamna Calinici, care este planul Parlamentului Republicii Moldova pentru următorul an, pentru ca această participare a societății civile să fie mult mai eficientă, la timp, și cum credeți că ați putea îmbina aceste lucruri cu ritmul alert pe care îl are Parlamentul acum în procesul de aprobare a legislației naționale care reiese din agenda de negocieri?

[00:04:36] — Ana Calinici

Bună ziua și vă mulțumesc pentru invitație. Comisia pentru integrare europeană este totodată și un partener al organizării acestei conferințe și credem că este important că avem această șansă să vorbim despre raportul de extindere foarte concret. Pentru că raportul de extindere este o evaluare, o notă pe care o primim în luna noiembrie, dar totodată această evaluare vine cu recomandări suplimentare. Comisia ne evaluează bine, foarte bine, progres mai mic, mai mare, dar toate astea trebuie să se transforme apoi în angajamente care să acopere acele lacune care au fost identificate și de aceea astăzi această discuție per fiecare capitol ne permite să înțelegem care vor fi mai exact angajamentele pentru anul viitor.

Participarea societății civile, mass-media, mediului de afaceri, cetățenilor în procesul decizional este absolut vitală într-o societate democratică și este de datoria statului să ofere instrumente și legislația și în general să creeze un mediu favorabil acestei participări în procesul decizional. Anume sub această lentilă privește Comisia Europeană atunci când ne evaluează. Eu am participat la sesiunea de screening explicativ anume pe acest subiect și în acest domeniu nu există acquis, există standarde, standarde pe care noi trebuie să le urmăm. Și mai mult, vreau să vă zic că am urmărit câteva sesiuni din conferință și s-a discutat foarte mult despre aspectul de implementare versus transpunere. Dacă privim chiar acest angajament, recomandările Comisiei au început imediat după transmiterea și înregistrarea cererii de obținere a statutului de țară candidată pentru aderare și un angajament s-a referit, cel puțin unul, la participarea societății civile în procesul decizional, după care în recomandări am avut angajamente legate de aprobarea legislației, după care anul ăsta vedem un alt tip de recomandări care țin de demonstrarea implicării în procesul decizional. Noi trebuie să demonstrăm, să avem statistici care demonstrează că legea, odată aprobată, este și implementată. De aceea vreau să asigur toată lumea că într-adevăr acest proces de negociere și tot parcursul nostru de integrare europeană nu poate fi calificat ca unul de bifă. Noi trebuie să demonstrăm că suntem un stat de drept, un stat democratic care se aliniază la standardele UE și de asta beneficiază toți cetățenii.

Angajamentele Parlamentului sunt reflectate în foaia de parcurs aferentă valorilor fundamentale, se numește Funcționarea instituțiilor democratice, și acolo avem o serie de angajamente și într-adevăr o serie dintre ele se referă la participarea în procesul decizional. Anul trecut ne-am angajat să transmitem live toate lucrările comisiilor permanente, deci toate comisiile, cele 12, sunt obligate să transmită live lucrările lor, să existe mai mare grad de transparență. Totodată noi am aprobat o hotărâre de Parlament prin care am creat consilii de experți pe lângă comisii și la moment 11 din 12 comisii au aceste consilii de experți. Comisia juridică zilele trecute a lansat anunțul de creare a Consiliului de experți pe lângă Comisia juridică și vă îndemn să vedeți pe site-ul Parlamentului acest anunț și să participați dacă sunteți interesați.

Acuma vreau să vă zic că a existat o confuzie la moment: ce înseamnă aceste consilii de experți, ce mai exact înseamnă. Sigur că participarea este voluntară, dar activitatea trebuie organizată. Și Comisia anul ăsta ne spune că noi trebuie să depunem mai mult efort pentru ca să existe o activitate mai clară a acestor consilii. Ea acum nu este uniformizată. Noi avem la Comisia pentru integrare europeană 88 de experți în Consiliul de experți. Cumva pentru restul comisiilor sau în Parlament aceasta este calificată ca cea mai potrivită formulă și în componența trecută domnul Spătaru, fost președinte al Comisiei pentru integrare europeană, a avut o idee interesantă să creeze o platformă digitală care se numește experti.md, prin care acești experți pot să aibă acces la materialele legate de integrare europeană: PNA, statutul pe aprobarea legilor, consultări publice și așa mai departe. Și ce am făcut noi în această perioadă? Am luat recomandările de anul trecut din raportul de extindere și am rugat experții noștri să ne ajute la avansarea pe marginea acestor recomandări și am fost tare bucuroși să primim peste 125 de contribuții, deci o activitate tare bună, și după care aceste contribuții au mers și la grupurile de lucru de la Guvern și au fost monitorizate și de noi. Mai departe. Pe parcursul anului am mai trimis chestionare legate de anumite legi care erau în programul legislativ și am primit contribuții acolo, care iară s-a manifestat prin faptul că fiecare deputat a avut acces la aceste contribuții și noi am putut să examinăm argumentele experților și în cadrul comisiei să contribuim și la proiect.

Am avut o serie de discuții, chiar recent am avut o discuție pe marginea raportului de extindere, în care doamna Gherasimov, doamna ambasador a UE, a vorbit despre extindere și cum merge integrarea europeană. O altă comisie care are o activitate mai clară a Consiliului este Comisia protecție socială, sănătate și familie. Deci aceste două comisii au cel mai activ Consiliu de experți. Ceea ce ne spune Comisia este că noi trebuie să uniformizăm activitatea acestor consilii și să existe mai multă claritate și pentru societatea civilă ce înseamnă asta. Noi vineri am avut o sesiune de consultare cu experții noștri și am înțeles că este important, foarte important, să existe o planificare a activității Consiliului de experți. Atâta timp cât nu este clar pentru ambele părți care este calendarul pentru anul care vine, nu putem califica că aceste consilii de experți au activitate bine organizată. Deci ceea ce trebuie noi să facem ca Parlament este să ne determinăm care sunt principalele activități ale acestor consilii de experți. Și primul an am mers așa mai mult, noi am vrut să înțelegem cum, care sunt așteptările, care sunt momentele potrivite, consultări publice, evident, dar ce faci mai mult, cum implici societatea civilă în monitorizare și asta urmează să clarificăm, să facem ca un plan de acțiuni pentru anul viitor, inclusiv pentru toate comisiile să uniformizăm metodologia de lucru cu experții.

Comisia pentru integrare europeană de asemenea merge în teritoriu. Noi avem evenimente regionale în care invităm atât societatea civilă, mass-media locală, de multe ori este, antreprenori, cetățeni, APL și discutăm despre integrarea europeană și vreau să vă zic că întrebările sunt tare bune. Fondurile europene, dezinformarea sunt campionii subiectelor care sunt ridicate în aceste formate și reușim să măsurăm lucruri de la firul ierbii, dar ce este important de menționat este că dezinformarea totuși există într-o proporție destul de mare și noi observăm acest lucru. Și dezinformarea a trecut de la alb-negru, suntem cu unii sau cu alții, la zona gri în care spui: „Da, integrare europeană, dar, nu știu, nu acum, nu așa” și așa mai departe. Sunt detalii care induc în eroare. Și aici iată aș vedea într-adevăr pe lângă participarea în procesul decizional, în procesul de aprobare a legislației, monitorizare, rapoarte alternative și aceste instrumente, aș mai vedea încă un lucru vital este să continuăm să explicăm ce înseamnă integrarea europeană pentru fiecare cetățean. Am văzut în sesiunea legată de dezinformare, de unde doamna Vițu a explicat cât este de complicat în mediul online. Eu în continuare sunt adepta de întâlnire de la ușă la ușă, de a merge acolo în regiune, de a găsi formate pentru a discuta fizic cu omul pe lângă online. Cred că este foarte eficient în continuare și aici sigur că nu putem doar noi, fiecare dintre noi poate s-o facă. Și ziceam și experților din Consiliul nostru de experți. Fiecare dintre experți lucrează cu un anumit grup de oameni. Cineva este în mediul academic și lucrează cu studenții, cineva lucrează pe proiecte de mediu și interacționează cu mediul de afaceri și așa mai departe. Iată la fiecare acest format pot fi clarificate anumite lucruri. Și în continuare Parlamentul va trebui să demonstreze că aplică procedura accelerată mai puțin și că există mai multe instrumente pentru a limita procedurile accelerate. Statisticile arată un progres, inclusiv cândva am avut o problema asta de prea multe legi inițiate în Parlament.

[00:14:37] — Liliana Palihovici

Dar eu cred că și a rămas încă problema asta și eu propun să discutăm mai departe despre acest lucru. Vă mulțumesc, doamna Calinici, pentru răspunsul dumneavoastră. În același timp cred că în cadrul acestei sesiuni vom continua să abordăm cum facem acest dialog și implicarea societății civile în promovarea reformelor mult mai organizat, mai predictibil, fiindcă este minunat că avem comisiile parlamentare care au transmisiune live, dar pentru a crește dialogul din două direcții, nu a avea comunicare dintr-o singură direcție, trebuie să îmbunătățim acest mecanism și am să adresez următoarea întrebare doamnei Radu.

În raportul Comisiei Europene, doamna Radu, sunt menționate progrese bune în libertatea de exprimare în ultimul an, în transparența proprietății la presa online. Totodată se vorbește despre progrese prin adoptarea legii anti-SLAPP, planul de securizare a jurnaliștilor. Întrebarea mea este cum s-a simțit această schimbare în acest an, ce exact au simțit jurnaliștii ca schimbare? Să vorbim spre exemplu despre securitatea lor personală pe parcursul acestui an și ce credeți că mai rămâne să fie îmbunătățit în anul care urmează ca Moldova să aibă la această dimensiune aprecierea Comisiei Europene ca progres excelent?

[00:16:24] — Alina Radu

Uau, excelent!

[00:16:26] — Liliana Palihovici

Da, asta ne-o dorim.

[00:16:29] — Alina Radu

Mulțumesc mult. Da, s-au făcut niște schimbări, dar noi cu toții știm că o lege adoptată azi va începe să lucreze mâine, poimâine, peste nu știu cât timp. Deci e foarte salutabil că avem pachetul anti-SLAPP, dar tocmai azi Ziarul de Gardă a publicat un articol despre un proces SLAPP pe care l-a inițiat un politician, un șef de partid împotriva mea, e și parlamentar acum. Deci m-a hărțuit în instanță un an și ceva și acest proces nu trebuia să înceapă, pentru că ceea de ce mă acuza acest partid și politician eu nu am spus, nu exista. Dar judecătorii au fost în așa fel pregătiți că au considerat că trebuie să înceapă acest proces SLAPP împotriva mea, să pierd un an și ceva de zile. Până la urmă, peste un an și ceva, judecătoarea a scos de pe rol acest dosar, obligându-l pe inițiatorul dosarului să plătească cheltuielile de judecată de 10.000 și SLAPP cumva din engleză înseamnă a pălmui și iată acest politician mă pălmuiește anapoda, și membru de Parlament, trimițându-mi scrisoare că el nu are 10.000 de lei acum, dacă putem eșalona aceste plăți și nici n-a spus pe ce perioadă, deci pe vreo 10 ani cred că. Pe lângă problema că eu acuma nu cred că pot primi bani de la Vasile Tarlev pe contul meu, pentru că consider că el nu are bani transparenți și integri și cred că banii aceia îi ia de la Moscova de undeva, eu trebuie totuși să duc la o finalitate acest proces. Deci da, avem pachetul, urmează să intre în vigoare, dar vă spun drept că e un chin cu aceste procese de vreme ce încă judecătorii nu sunt pregătiți, nu mai zic că domnii parlamentari, vă rog să-i informați și dumneavoastră să înțeleagă și ei ce este un proces SLAPP și de ce nu e cazul să-l deschizi și dacă deja l-ai pornit, să te duci să plătești onorabil ceea ce trebuie să plătești. Asta vorbind despre justiție.

O altă problemă e accesul la informație. Da, funcționează lucrurile mai bine, mai avem și o lege nouă cu privire la mass-media, dar tot săptămâna, tot zilele astea am câștigat două procese în instanță pe accesul la informație. Și parcă e bine că le-am câștigat, dar vă spun sincer: a durat doi ani cu un proces și un an cu altul. Este vorba de niște solicitări de informație pe care le-am trimis la Primăria Chișinău și nu am primit răspuns nici până azi, au trecut ani de zile. Eu vreau ca lumea politică și instituțiile publice să înțeleagă că un jurnalist când face o solicitare de informație lui nu-i trebuie asta la el acasă. Eu nu mă duc acasă să le pun copiilor pe masă informația care am obținut-o de la un minister sau o primărie, dar ne cer cetățenii. Deci după o ploaie cu inundații care a avut loc la Chișinău, cetățenii ne-au rugat pe noi să scriem cum s-au făcut reparația unei străzi anume, câți bani s-au cheltuit și de ce nu a funcționat. Și iată a mai plouat de atunci de 100 de ori, dar noi ca jurnaliști nu putem răspunde acestei solicitări a cetățenilor. Deci trebuie să se întâmple ceva mult mai mult decât să avem un cadru legal care ne permite să facem apel în instanță atunci când nu avem acces la informații.

Despre securitatea jurnaliștilor. Vreau să vă zic că nu toți jurnaliștii au probleme, dar dacă ne uităm care sunt problemele de securitate a jurnaliștilor, este vorba de jurnaliștii de investigație, desigur, despre cei care scotocesc în cazurile de corupție. Ăștia sunt și cei mai atacați. Și am menționat aici câteva dosare în instanță până acum. Vreau să vă zic că în timp ce Tarlev cu partidul lui m-a acționat în judecată, am fost terfelită pe rețelele sociale în tot cel mai groaznic și dezgustător mod. Și exact așa, atunci când reportera a depus solicitare de informație la Primăria Chișinău, s-a declanșat asupra ei o campanie de denigrare online greu de consumat. Și aici aș vrea să vin și la ideea cum atragem jurnaliștii în breaslă. De ce ar veni un jurnalist tânăr în jurnalismul de investigație? Ca să fie denigrat, ca să fie atacat, ca să nu se simtă în siguranță?

Și hai să mergem și la partea financiară. De unde ia o redacție de investigație bani? E un răspuns foarte dificil pentru că prima miză sunt granturile, dar granturile sunt o chestie absolut impredictibilă. Pot să vină trei granturi într-o lună și pot să nu mai vină niciun fel de granturi pe tot parcursul anului. Și atunci tu ce faci? Faci 100 de activități în trei luni și nu mai poți face nimic. Noi ca jurnaliști trebuie să informăm constant societatea. Și haideți să vedem cine e cenușăreasa jurnalismului și a societății civile în Republica Moldova. Cine scrie cel mai mult despre corupție? Jurnaliștii de investigație. Cine trebuie să monitorizeze marea corupție care nu a fost pedepsită, aș zice 10 ani, dar putem zice 20 de ani și niciodată? Și acum în sfârșit, având pe marii corupți la închisoare, dacă jurnaliștii nu ar monitoriza aceste cazuri, vă promit eu că reforma justiției nu s-ar desfășura atât de bine, că și așa încă nu-i bine. Tot jurnaliștii trebuie să monitorizeze reformele, trebuie să monitorizeze banii publici, trebuie să monitorizeze toate granturile, proiectele desfășurate de infrastructură sau orice fel de bani. Tot jurnaliștii de investigație și fact-checkerii trebuie să se ocupe de dezinformare, că s-a menționat că deja a luat o amploare. Ce aș vrea eu să facă statul până la anul, până la următorul raport, să privească un pic în complex necesitățile jurnalismului de impact. Se oferă un buget pentru Teleradio-Moldova și nu se întreabă niciodată la Teleradio-Moldova: de ce, Dumnezeule, nu aveți nicio investigație în niciun an? De ce se dă buget acolo, dar se așteaptă investigațiile să le facă altcineva? De ce altcineva caută și bani, educă specialiști, crește reporteri, fă investigații, publică, fă impact? De ce facem asta? Deci statul trebuie să privească finanțarea, nu știu, a spațiului informațional în alt mod. Acuma îmi cer scuze să spun, dar redacțiile de impact sunt altele decât Teleradio-Moldova. Audiența e în altă parte. Cetățeanul Republicii Moldova se informează din altă parte și susținerea jurnalismului trebuie să fie acolo unde jurnalismul servește cetățeanul, nu unde nu știu ce lege a existat nu știu când, că trebuie să avem Teleradio-Moldova. Da, cândva, când eu mi-am început cariera cu 100 de ani în urmă, era nevoie de Teleradio-Moldova și era o singură platformă pe lângă

[00:24:20] — Liliana Palihovici

Dar credeți

[00:24:20] — Alina Radu

câteva

[00:24:20] — Liliana Palihovici

că

[00:24:21] — Alina Radu

ziare.

[00:24:21] — Liliana Palihovici

un fond din bani publici la care să aplice redacțiile ar ajuta în acest proces?

[00:24:29] — Alina Radu

Acest fond a și fost creat pe lângă Ministerul Culturii. Adevărul iarăși că cenușăreasa jurnalismului, care este jurnalismul de investigație, nu poate să-și permită să aplice acolo, pentru că ar fi cum: „Salut, Nicolae. Vreau să fac o investigație despre integritatea ta. Cât îmi plătești?”. E corect așa? Da, un fond public pentru promovarea integrării europene, pentru explicare, pentru explicarea, nu știu, dezinformării e ok, dar ce face jurnalistul care trebuie să monitorizeze guvernul? Unde se duce el? Și vreau să mai menționez, eu pot să vorbesc până mâine, dar știu că n-avem timp,

[00:25:10] — Liliana Palihovici

Da, timpul e limitat.

[00:25:12] — Alina Radu

că vreau autoritățile să se gândească la dezvoltarea businessului și prin prisma integrității, pentru că la moment publicitatea care ar putea să meargă și în jurnalism, și nu mă refer la redacția noastră, dar la televiziuni, la portaluri, se duce deseori la entități corupte, la entități care susțin războiul, la entități de tot felul. Eu tot vreau o integritate și o transparență în modul în care banii din publicitate susțin și dezvoltă niște entități care nu neapărat servesc interesele cetățenilor și a audienței.

[00:25:56] — Liliana Palihovici

Da. Deci desprind de aici că în următorul an ar trebui să se investească mai mult în capacitățile judecătorilor să pună în aplicare legislația votată de către Parlament, să fie asigurate cumva prin metode mult mai clare și deschise oportunități de finanțare a redacțiilor media care nu ar influența nici într-o formă politica editorială și în același rând cred că aici este un efort comun a întregii societăți, să vedem cum businessul decide să susțină materialele mass-media și dezvoltarea diferitor redacții ca să meargă în același pas cu obiectivele de dezvoltare a țării. Cred că am

[00:26:44] — Alina Radu

Și un mecanism mult mai rapid de răspuns la solicitările de informație. Deci doi ani să aștepți pentru o informație nu e corect, nu e legal, nu e moral, nu e etic, nu e nimic. Deci trebuie să avem un mecanism foarte rapid. Cetățeanul vrea informația azi, nu

[00:27:03] — Liliana Palihovici

Legislația

[00:27:04] — Alina Radu

peste trei.

[00:27:04] — Liliana Palihovici

spune, prevede termeni destul de restrânși

[00:27:07] — Alina Radu

Da, dar

[00:27:07] — Liliana Palihovici

pentru

[00:27:07] — Alina Radu

entitatea care refuză și se preface că n-aude și nu vede emailul sau solicitarea reporterului trebuie

[00:27:14] — Liliana Palihovici

Există

[00:27:14] — Alina Radu

să...

[00:27:14] — Liliana Palihovici

sistem de penalizare a funcționarului care refuză să ofere informația conform legislației. Deci mecanismul de verificare a respectării legislației trebuie să fie cred că mult mai clar și cred că asta este o observație nu doar din partea jurnaliștilor, ci și din partea organizațiilor societății civile care activează pe diverse domenii, au cred că aceeași mare provocare.

Am să trec la domnul Panfil, care spuneam atunci când l-am invitat aici pe scenă că reprezintă o organizație care de mulți ani monitorizează alegerile în Republica Moldova, iar raportul Comisiei și concluziile ODIHR spun că alegerile din Moldova din '25 au fost alegeri democratice, dar au avut și interferență străină, au fost cazuri de tentative de corupere a alegătorilor, acum atacuri cibernetice, finanțare ilegală. Deci din experiența pe care o are organizația dumneavoastră, domnul Panfil, ce credeți, care sunt lecțiile cele mai importante pe care Moldova trebuie să le învețe pentru credibilitatea ei, pentru credibilitatea proceselor democratice în contextul integrării europene? Și avem acum un exercițiu care se va întâmpla curând, pe 15 noiembrie, alegeri în autonomia găgăuză. Deci este momentul să înțelegem pe cât procesele sunt de credibile și ce trebuie să învățăm din ceea ce am avut în '25, din exercițiul care urmează să îl avem în noiembrie, pentru a consolida aceste procese și a crește încrederea cetățeanului că toate reformele, tot ce facem noi vin să întărească democrația în Moldova, să ofere libertate de exprimare și libertate de alegere neinfluențată și neplătită.

[00:29:21] — Nicolae Panfil

Bună ziua. Vă mulțumesc mult pentru invitație și chiar apreciez că avem ocazia să discutăm despre acest subiect și faptul că practic în Republica Moldova avem în fiecare an alegeri. Iată cu alegerile regionale vom avea toți patru ani într-un ciclu electoral plini cu alegeri. Ne dă încă o dată această ocazie să vorbim practic la nesfârșit despre procesele electorale și credeți-mă, acest lucru contează, pentru că Republica Moldova în felul acesta își face temele pentru acasă. Pentru că orice proces electoral, dacă vă amintiți, mulți dintre dumneavoastră au fost implicați, au participat de fiecare dată în diferite forme. Fie unii ați fost observatori, alții ați fost jurnaliști de investigație și ați reflectat lucrurile, ați participat în diferite calități în consultările publice, ați participat la acele forumuri electorale sau postelectorale. Am pus cu toții umărul la îmbunătățirea legislației electorale și a practicii din domeniu și cred că toate aceste lucruri ne-au ajutat să ne facem temele pentru acasă și în acest fel avem exact ceea ce avem în raportul Comisiei Europene, care salută acele progrese și eu mă bucur că avem ocazia să citim aceste lucruri și să le vedem confirmate, practic aceleași constatări și aceleași recomandări pe care și noi le-am formulat ca observatori ai proceselor electorale.

În același timp, dacă vorbim despre credibilitatea pe care procesul electoral, Republica Moldova au reușit să o aibă în mediul extern, să spunem așa, în ochii partenerilor de dezvoltare, trebuie să facem ca aceeași credibilitate înaltă să o avem și acasă pentru cetățeni. Pentru că o să vă dau o cifră neplăcută. Noi am făcut un sondaj și cam aceeași cifră variază dintr-un an în altul, dar datele ne spun că avem în jur de 40-45% cetățeni, spre exemplu, în sondajul nostru a fost 43% în martie 2026 care ne-au spus că au încredere mare și foarte mare în faptul că procesul electoral a fost unul liber și corect în alegerile parlamentare. Și sigur că putem spune o parte din acest efect și pe sau din acest răspuns și pe efectul pe care îl are mass-media, dar în special spațiul online pentru distribuirea diferitor narative etc. Știm că are un efect mare. În același timp, nu putem să ne prefacem că nu avem și anumite probleme și exact Comisia Europeană iarăși vine și ne spune care sunt acele probleme și ne bucurăm încă o dată că suntem pe aceeași pagină aici din nou și o să le menționez iarăși.

Eu cred că pentru a echilibra și la nivel național, în țară pentru cetățeni să existe această percepție îmbunătățită, noi avem de făcut câteva lucruri. Unu: haideți să îmbunătățim odată legislația, dar și practica în ceea ce ține de combaterea utilizării resurselor administrative. Este foarte bine că am făcut față problemei, provocării interferenței străine, dar există și altă parte a monedei care ține de asigurarea unui echilibru de șanse real în cadrul competiției electorale acasă. Și tocmai aici avem, cred, încă foarte mult de lucru și Comisia Europeană ne spune acest lucru. Noi avem constant în rapoartele de monitorizare aceste constatări. Dumneavoastră ați menționat de alegerile din UTAG, nu sunt o excepție nici acest scrutin.

A doua problemă, iarăși din alegerile precedente, din 2024 inclusiv, dar Promo-LEX vorbește de fapt din 2022 despre acest fenomen, este implicarea așa-numiților sau numitelor terți, terțe părți în campania electorală. Deci noi știm cu toții cine are dreptul să participe la o competiție electorală: sunt concurenții electorali. Să știți că dacă nu facem ceva cu acest fenomen, o să avem următoarea situație în următorii ani și sper să dau greș aici, dar mă hazardez să fac o prognoză, când campaniile electorale vor fi din ce în ce mai fade, mai pale, pentru că vom avea reglementări foarte stricte, inclusiv sub aspectul finanțării, controlul finanțării și asta este necesar și este ceea ce ne-a ajutat foarte mult în alegerile precedente. În schimb, actorii vor fi foarte, foarte atenți, nu se vor implica în activități ilegale neapărat ei, dar vom avea aceste terțe părți care, surpriză, vor avea resurse financiare din surse pe care noi nu le vom putea aproba.

[00:34:24] — Liliana Palihovici

Ce putem face ca asta să nu se întâmple?

[00:34:27] — Nicolae Panfil

Ce putem face? Noi în sfârșit am fost auziți, inclusiv de Curtea Constituțională care a vorbit în hotărârea de validare a rezultatelor alegerilor din 2025 și menționează că Parlamentul trebuie să soluționeze această problemă. Din câte cunoaștem, Comisia Electorală Centrală a transmis sau urma să transmită recent, pentru că a fost o hotărâre adoptată deja, pe un document cu anumite propuneri de reglementare a acestui fenomen, dar și a campaniei electorale în mediul online. Noi am fost parte a acelui grup de lucru care a lucrat împreună în cadrul Comisiei Electorale Centrale cu alte instituții, dar și cu alte organizații ale societății civile și în următoarele luni cred că va fi dezbătut, discutat în Parlament, dacă va fi înregistrat de către deputați. Dar trebuie să fim conștienți că aici nu este un instrument magic, în sensul în care doar legea în sine n-o să ajute. Noi trebuie să avem și instrumente reale de implementare a acelei legi. Ori în marea majoritate, în 80% din cazurile de implicare a terțelor părți în campania electorală, țin de acei actori din mediul online pe care de regulă nu-i poți identifica. Și aici ești la mâna și la dispoziția, dacă vreți, a rețelelor de socializare mari, a platformelor mari. Trebuie de căutat soluții de comunicare cu aceștia.

A treia problemă, dacă îmi permiteți ca să vorbim, stabilitatea legislației electorale. Am spus că avem alegeri practic în fiecare an. Este o provocare să modifici legislația, să îmbunătățești procesul, dar în același timp să nu afectezi ceea ce este foarte important.

Nu în ultimul rând, să vorbim despre transparența finanțării încă o dată, controlul, supravegherea acestui lucru trebuie să existe în continuare, dar și, n-aș zice reglementare, pentru că avem deja reglementat acest aspect, însă avem nevoie de o aplicare reală a legislației privind combaterea discursului de ură. Deci ceea ce se întâmplă în mediul online iarăși în campaniile electorale este... Deci avem nevoie poliția în special să fie mai activă. Aici iarăși Parlamentul ar putea să joace un rol important în continuare prin acel instrument de control parlamentar să analizeze constatări, rapoarte pe care le avem și așa mai departe. Deci cu siguranță noi o să continuăm să facem lucrul ăsta, dar împreună putem să facem mai mult.

[00:37:07] — Liliana Palihovici

Mulțumesc. Dacă vorbim de discursul de ură, cifrele arată că din '21 în '25 a crescut de 1,7 ori discursul de ură în campaniile electorale. Dacă o ținem tot așa în următoarea campanie electorală națională, cred că dacă nu se întreprind măsurile necesare cu poliție mai implicată în monitorizarea acestor procese, cu acțiuni foarte clar întreprinse și probabil că și societatea civilă ar avea mult mai multe aici, un rol mult mai mare la capitolul monitorizare, fiindcă nu cred că putem pune câte un polițist la fiecare

[00:37:53] — Nicolae Panfil

Doamna Palihovici,

[00:37:53] — Liliana Palihovici

membru

[00:37:53] — Nicolae Panfil

exact.

[00:37:53] — Liliana Palihovici

al unui partid politic

[00:37:54] — Nicolae Panfil

Exact.

[00:37:54] — Liliana Palihovici

ca să urmărești ce spun și cum spun. Probabil

[00:37:57] — Nicolae Panfil

Dacă îmi permiteți,

[00:37:58] — Liliana Palihovici

societatea ar trebui să monitorizeze.

[00:37:59] — Nicolae Panfil

exact cifrele despre care vorbiți dumneavoastră, 1,7 ori mai mult, vin din constatările monitorizării noastre. Deci noi ne facem treaba. Noi vrem și poliția să își facă treaba și autoritățile să își facă treaba. Noi vrem ca acele persoane să simtă că legea funcționează.

Și aș vrea să mai spun încă un lucru. Problema nu este doar în faptul că mediul online capătă tot mai multă tracțiune. Problema este, dacă doriți, că dezbaterile publice în campaniile electorale în special sunt tot mai puține. Nu observăm cum concurenții electorali evită de fapt să participe la dezbateri și atunci noi lăsăm cetățeanul doar în fața telefonului, care chiar și acel feedback care ți-l dă prin, nu știu, comentarii care nu sunt reale, deci ce interacțiune avem noi cu sau publicitatea care este plătită. Deci noi trebuie să analizăm în complex aceste lucruri, pentru că altfel n-o să reușim să menținem o dezbatere normală, sănătoasă, din care cetățenii își trag concluzii și real merg la vot și aleg pe cei care chiar pot să schimbe lucrurile în societate, nu în baza unui discurs de ură sau în baza, nu știu, unor alegeri cumpărate sau altfel influențate. Deci trebuie să ne uităm, facem doi pași în urmă din bula în care suntem și ne uităm la ce se întâmplă global la problema aceasta.

[00:39:23] — Liliana Palihovici

Mulțumesc. Și desigur că aici și partidele politice își au rolul lor și contribuția lor, Comisia Electorală Centrală, mass-media la fel, dar nu mai puțin important, din punctul meu de vedere, este cetățeanul. Cum cetățeanul taxează acest comportament și dacă vorbim despre o educație general politică și pentru alegeri corecte, atunci cred că mai avem mult de investit în societatea moldovenească pentru a taxa acest comportament. În marea majoritate a cazurilor, politicienii atunci când au un astfel de comportament și primesc multă susținere online, cred că ăsta este ceea ce îi încurajează. Iar poliția ar trebui să reacționeze, indiferent că asta se întâmplă în campania electorală sau între campaniile electorale. Deci trebuie să fie un proces continuu.

Totodată, raportul vorbește despre o polarizare masivă a societății moldovenești și polarizare cu element destul de complex de dezinformare, manipulare și acest lucru este mai mult observat și menționat și în raport, că se întâmplă în mediul rural sau în regiunile cu o dezvoltare economică mai precară.

Deci întrebarea mea este către domnul Neicovcen: sunteți o organizație care lucrează mult în toate regiunile Republicii Moldova. Cum credeți, ce ar trebui să facă societatea civilă pentru a lăsa mai puțin spațiu pentru manipulare, pentru a ajuta cetățenii să își dezvolte capacitățile, să analizeze informația, pentru a contribui la aceea ca aderarea Moldovei la Uniunea Europeană să devină un proiect al tuturor, inclusiv al celor care sunt sceptici, inclusiv al celor care sunt din diferite etnii, inclusiv al găgăuzilor, inclusiv al cetățenilor noștri care trăiesc în stânga Nistrului? Cum credeți, care ar trebui acțiunile pe care noi trebuie să le realizăm în calitate de societate civilă?

[00:41:47] — Sergiu Neicovcen

Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație și pentru această întrebare foarte importantă și foarte interesantă. Aici cred că o să încep răspunsul meu din rezultatele, probabil nu am cifre acuma, dar Barometrul Opiniei Publice sau alte studii, cercetări arată de fapt de unde cetățenii noștri află sau de unde ei se dezinformează și informează. Vorbim și despre ambele aspecte ale acestui lucru. În mare majoritate, da, este mass-media, este internetul, rețelele sociale și în mare parte cetățeanul de acolo ia informația și probabil formulează sau formează opinia sa despre procesele care sunt în țară, inclusiv și despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și despre integrarea europeană în general.

Acum, care ar putea fi rolul societății civile, dacă cetățeanul declară că îi este suficient să aibă un telefon sau televizor acasă și să citească, să privească și el este informat suficient? Mass-media, e adevărat că mass-media nu are capacitatea aceasta de a vorbi cu fiecare cetățean, presupunem, da, unu la unu sau de vorbit fizic cu fiecare cetățean. Mass-media face altă treabă, da? Ei vociferează și vorbește altfel prin instrumentele sale, prin metodele sale și așa și cum e că doamna Radu are un ziar care face treaba foarte bine.

Însăși societatea civilă, în special organizațiile societății civile la nivel local, au această capacitate și posibilitate de a vorbi cu cetățeanul direct, la firul ierbii, așa cum vorbim noi și spunem noi, de a vorbi cu acest cetățean din sat, de a transmite acest mesaj, de a explica, de a lămuri, de a povesti, de a răspunde la întrebări. Chiar necătând la acest efort care îl depune și Guvernul, depune Biroul de Integrare Europeană, Parlamentul, de a organiza întruniri regionale, oricum nu are această capacitate. Totuși organizațiile sunt multe. Sunt organizațiile, noi putem declara că aproape în fiecare sat avem câte o organizație cât de cât, în unele localități foarte active, în altele mai puțin active. Și iacă aceste organizații este această posibilitate, da, sau sunt oamenii în primul rând care pot transmite aceste mesaje.

Cum se face acest lucru cu adevărat? Ce se face la moment? Câte organizații sunt implicate în acest proces de a lucra cu oameni? Iacă aici este o problemă. Cu părere de rău, sunt foarte puține organizații care vorbesc cu oameni. Și aici sunt foarte multe probleme de ce, atunci când întrebăm de ce aceste organizații nu se implică și de ce aceste organizații, începând deja de vreo 2-3 ani, aceste organizații, în special locale, se adresează și la noi, la Centrul Contact, la alte instituții cu o simplă întrebare: „Ce putem face noi? Care este rolul nostru în acest proces de aderare a Republicii Moldova?” Și răspunsul meu de fiecare dată este simplu. În primul rând, trebuie să faceți foarte bine ceea ce faceți în fiecare zi sau ceea ce e scris la voi în statut, în misiunea dumneavoastră: lucrați cu oamenii, explicați oamenilor, apărați drepturile acestor oameni, femeilor, copiilor, tinerilor sau lucrați în domeniul mediului sau așa mai departe. Faceți aici bine tema de acasă. Sau lucrul doi, punctul doi: promovați. Promovați la maximum care sunt beneficiile Uniunii Europene, integrării în Uniunea Europeană, care poate să fie inclusiv și perspective și probleme cu care puteți să vă confruntați. Explicați oamenilor.

Adică aici răspunsul meu este clar și parcă organizațiile înțeleg: „Da, e bine, noi înțelegem ce trebuie de făcut. Haideți acum întrebarea: cum?” Și aici este altă problemă. Ori adunăm toți donatorii din Republica Moldova străini, toate organizațiile și partenerii de dezvoltare la un loc și adunăm toți banii care îi au ei, oricum n-o să fie suficient. Este aici o problemă de unde aceste organizații pot să aibă, în afară de capacitatea pe care noi putem cumva dezvolta această capacitate, dar și resurse de a face acest lucru, de a lucra cu oameni. Și aici deja am vorbit și eu cu ceea ce, Liliana, tu ai întrebat despre fonduri pentru jurnaliști și cumva și Alina a spus că poate ar fi bine un fond public pentru, iacă, susținerea integrării europene sau ceva. Eu deja de câteva ori am vorbit despre acest lucru și repet: ar fi bine dacă este o posibilitate de a crea, încă avem de 2-3, nu știu câți ani avem, sper că mai puțini, dar de a crea un fond public de integrare europeană care poate să fie pentru organizațiile societății civile din regiuni, din nivelul local. Că organizațiile naționale care, bine, organizăm, hai, presupunem că noi cât de cât încercăm să ne descurcăm sau avem un alt acces la alte instituții și organizații, dar aceste organizații locale nu au aceste surse.

[00:47:12] — Liliana Palihovici

Ieri, în cadrul altui panel ce discuta clusterul 3, un participant a menționat că au făcut un sondaj și sunt date acum care arată că în jur de 45% din populație nu prea înțelege ce înseamnă, nu înțeleg informația, știrile despre ce înseamnă integrare europeană, ce se negociază. Deci eu cred că aici ar trebui o implicare atât a mass-mediei, cât și a organizațiilor societății civile în procesul de explicare sau de tălmăcire și inclusiv cred că și parlamentarii și negociatorii atunci când vorbesc publicului să vorbească într-un limbaj mai simplu, mai accesibil, fiindcă aceasta ar ajuta la creșterea suportului procesului.

[00:48:09] — Sergiu Neicovcen

De acord.

[00:48:10] — Liliana Palihovici

Dar vorbeai de resurse. Acum în Moldova noi avem legea cu privire la desemnarea procentuală, cunoscută ca legea celor 2%. Beneficiază în jur de 1.050, astea au fost statisticile de ONG-uri, statisticile menționate și în raport. Banii care sunt prin acest mecanism sunt foarte puțini comparativ cu amploarea activităților pe care le face societatea civilă. Întrebarea poate fi atât pentru tine, Sergiu, cât și pentru Nicolae. Credeți că acest mecanism ar trebui cumva ajustat sau ar trebui încă altceva de făcut pentru a veni cu soluții la subiectul sustenabilitatea financiară a organizațiilor societății civile, fiindcă și ăsta este un aspect menționat în raportul de extindere? Uniunea Europeană ne vorbește că este bine că avem acest mecanism, dar acest mecanism nu este suficient pentru a asigura ca organizațiile, inclusiv cele care sunt în localități îndepărtate, organizații despre care tu, Sergiu, spuneai că practic avem în fiecare localitate, ele sunt active și funcționează atât timp cât există un proiect. În momentul când nu este proiectul, rămân doar anumite inițiative ale voluntarilor, care nu cred că pot aduce schimbarea complexă pe care noi o dorim. Deci, dacă aici ai careva idei, ce ar trebui să facem în următorul an.

[00:49:51] — Sergiu Neicovcen

Bine, mulțumesc. Ce ține de desemnarea procentuală, mă bucur că aici este și doamna Calinici. Acest proces este în proces. Noi discutăm, avem o comunicare foarte eficientă. Discutăm cel puțin cu Parlamentul, invităm și autoritățile executive, Ministerul Finanțelor, Inspectoratul Fiscal de Stat. Avem această discuție și avem câteva propuneri foarte bune cum să îmbunătățim acest mecanism de desemnare procentuală, cel puțin facem acest proces mai aproape de oameni, mai eficient, mai previzibil, mai simplu și așa mai departe. Adică să folosim la maxim posibilitățile noastre și posibilitățile contribuabililor care au dreptul de a direcționa aceste 2%, că la această etapă totuși foarte puțini contribuabili, necătând la faptul că considerăm că da, este un număr de contribuabili care direcționează, totuși este foarte mic acest procent. Aici lucrăm. Pot să vă spun că sunt idei interesante. Nu vreau să dezvălui chiar acum, că avem procesul acum în discuție și eu sunt sigur că vom avea acest rezultat, atâta timp cât avem un dialog foarte bun la moment. Pot să spun că avem

[00:51:14] — Liliana Palihovici

Dar poate îl dezvălui, că odată ce suntem în sesiunea cu societatea civilă.

[00:51:16] — Sergiu Neicovcen

Cel puțin numai o chestie care îi stopează într-un fel sau pune un obstacol pentru foarte mulți contribuabili este însăși procesul de a direcționa. Că tu trebuie să depui o declarație pe venit, trebuie să ajungi la Fisc sau trebuie să depui această declarație în formă electronică și majoritatea oamenilor cumva evită acest proces, nu vor. Și iată, noi vrem să ușurăm acest proces. În afară de depunerea declarației, vrem să venim cu alte metode de a direcționa mai ușoare pentru un contribuabil. Da, pentru un cetățean care lucrează sau are un venit, să-i facem tot posibilul ca el să facă acest lucru mai simplu și oferim organizațiilor flexibilitatea să discute cu contribuabilul și să comunice cu contribuabilul, să implice contribuabilul în acest proces de direcționare procentuală. Și atunci noi considerăm că putem spori cel puțin cu vreo 50% suma

[00:52:25] — Liliana Palihovici

Acumulată.

[00:52:26] — Sergiu Neicovcen

acumulată din 2%. Cel puțin la prima etapă. Ok, așteptările sunt foarte așa optimiste, da, dar oricum acestea sunt așteptările noastre și considerăm că poate deja la anul o să avem aceste modificări.

Și de alte chestii ce țin de, și continuu de această sustenabilitate financiară, că vorbim de bani publici în primul rând și cum putem susține organizațiile societății civile care pot să contribuie la acest proces de integrare europeană, că asta este întrebarea de bază, și noi cel puțin avem aceste experiențe și exemple atunci când susținem inițiative locale ale tinerilor în primul rând, organizații de tineri, acțiuni sau grupuri de acțiune ale tinerilor locale, care cu sume foarte modeste, dar fac lucruri foarte importante de a promova aceste valori, de a promova calea noastră spre integrarea europeană. Cu sumele foarte mici, dar ei trebuie să aibă acces la aceste sume. Ei n-au de unde, asta trebuie să înțelegem, ei n-au cui să se adreseze. Spre exemplu, noi avem ca un grup de tineri o inițiativă frumoasă în localitatea noastră, să facem un eveniment de promovare a integrării europene. La cine să ne adresăm? La cine? La direcția liceului nostru? La cine? La consiliul raional? La consiliul municipal? La cine să ne adresăm după 10.000 de lei, ca exemplu? La cine? La un agent economic? Bine, în afară de faptul că noi facem tot posibilul și organizațiile de tineret fac tot posibilul să informeze acești tineri cum să procedeze, de unde, la cine să poată să se adreseze și așa mai departe, oricum trebuie să avem și o posibilitate flexibilă sau o modalitate flexibilă unde ei pot să se adreseze nu o dată pe an, cum este, spre exemplu, Agenția de Tineret. E ok, avem această sursă, avem această modalitate de a finanța proiecte mari ale organizațiilor de tineret, dar așa niște idei, inițiative locale.

[00:54:37] — Liliana Palihovici

Mersi, mersi mult, Nicolae, după care, Alina, ați vrut să comentați la subiectul sustenabilitatea financiară, vă rog.

[00:54:46] — Nicolae Panfil

Doar să completez puțin ceea ce spunea Sergiu. O altă soluție și o altă idee care este de mai mulți ani promovată, și trebuie să vedem unde sunt obstacolele eventual: haideți să vedem, dar ce facilități fiscale avem noi sau oferim pentru stimularea filantropiei? Deci această lege se discută sau această inițiativă se discută de foarte mulți ani. Mă bucur că este și doamna Calinici aici și poate pe lângă mecanismul de 2% aducem în Parlament în discuție și acest subiect, pentru că cu siguranță e bine că cetățenii au aceste mecanisme, pârghii prin care să facă desemnarea procentuală, dar banii reali vin din mediul privat, să spunem așa, da? Și dacă aceștia ar fi încurajați, susținuți, motivați să facă donații diferitelor cauze în care ei cred, care sunt congruente, dacă vreți, cu businessurile pe care ei le duc măcar și așa mai departe, ar fi deja de mare ajutor. Dar ei trebuie să fie ajutați. Acești businessmeni la fel trebuie să fie ajutați pentru ca să aibă încredere că nu o să vină statul să-l controleze de șapte ori mai complicat în controale decât are acuma, de exemplu.

Un alt aspect important: încrederea în organizațiile societății civile. Pentru că am vorbit de sondaje, dar și încrederea în organizațiile, în ONG-uri nu este foarte mare, suntem undeva pe la 30%,

[00:56:10] — Liliana Palihovici

Dar ea

[00:56:10] — Nicolae Panfil

adică

[00:56:10] — Liliana Palihovici

este șubrezită și de atacurile care vin inclusiv din partea politicienilor

[00:56:16] — Nicolae Panfil

Acuma

[00:56:16] — Liliana Palihovici

și trebuie

[00:56:17] — Nicolae Panfil

acuma

[00:56:17] — Liliana Palihovici

să înțelegem.

[00:56:18] — Nicolae Panfil

practic îmi furi cuvintele. Dar ideea este că da, de unde cetățenii să aibă încredere sau să știe, să vrea să facă acea desemnare procentuală, dacă el a auzit că, nu știu, Promo-LEX e doar cu cutare sau cu cutare, da? Sau altă organizație se ocupă cu nu știu ce lucruri dubioase, în viziunea unor politicieni, așa cum ai spus și tu, da? Și aici vreau să ajung iarăși la Parlament și la factorul decizional. Poate avem o discuție despre legea privind apărătorii drepturilor omului, despre ce mecanisme avem nevoie. Uite, este legislația anti-SLAPP, da? Foarte bine, dar nu tocmai se potrivește același mecanism, de exemplu, pentru apărătorii drepturilor omului, pentru că iese un politician, spune o prostie, o promovează activ în rețelele de socializare, și tu du-te și demonstrează că tu nu ești așa cum spune acel politician, ți-a stricat imaginea, ți-a afectat credibilitatea și tu rămâi singur în fața constituenților, în fața donatorilor, să demonstrezi că tu în continuare vrei să

[00:57:27] — Liliana Palihovici

Ești

[00:57:27] — Nicolae Panfil

faci,

[00:57:27] — Liliana Palihovici

o

[00:57:27] — Nicolae Panfil

să schimbi lucruri și

[00:57:28] — Liliana Palihovici

organizație

[00:57:28] — Nicolae Panfil

așa mai departe.

[00:57:29] — Liliana Palihovici

onestă și lucrezi.

[00:57:30] — Nicolae Panfil

Lucrurile sunt complexe. Putem să facem foarte multe lucruri dacă discutăm despre aceste lucruri, dacă ne notăm ce avem de făcut și eu sper că lucrul ăsta se va întâmpla.

[00:57:39] — Liliana Palihovici

Mulțumesc. Doamna Radu, vă rog.

[00:57:42] — Alina Radu

Da, voiam și eu să adaug la acest mecanism de 2%. E un exercițiu foarte bun, dar n-o să existe nicio instituție din acești bani. ONG-ul nostru, de exemplu, primește cele mai multe redirecționări pe sectorul mass-media, dar asta înseamnă câteva zeci de mii de lei. Sunt bani foarte importanți, suntem foarte recunoscători contribuabililor care redirecționează. E un exercițiu foarte bun, dar n-o să putem exista. Și m-am uitat cum e în România. În primul rând, la ei se redirecționează 3,5%, iar într-al doilea rând și concomitent, România are niște milioane de cetățeni. Și atunci când ai câteva milioane care au încredere în tine și se folosesc de conținutul tău media, există câteva redacții în România care chiar există confortabil din aceste redirecționări. În Republica Moldova nu avem așa ceva.

Tu ai zis că cum apărăm apărătorii drepturilor omului, și eu de mult umblu cu o idee și toți o resping, dar o mai zic o dată aici, poate îi place cuiva: eu vreau un fond al integrității sau al combaterii corupției. De ce iarăși trebuie finanțate de către stat doar instituțiile de stat care, mă rog, au în statut combaterea corupției, dar eu nu văd neapărat întotdeauna un mare impact și deseori văd în dosarele acestor instituții copy-paste din investigațiile jurnalistice? Și ce primește jurnalistul de investigații din asta? Nimic. De exemplu, Finlanda are o taxă pe cazinouri și din această taxă de cazinouri este o lege, o parte din această taxă merge pentru un fond al tratării alcoolismului. S-a făcut această relație că omul, alcoolicul, merge la cazinou, cheltuie bani și deci o parte se întoarce. Ia haideți să vedem în combaterea corupției: se sechestrează niște bunuri, se mai fac niște acțiuni. De ce nu ar merge o parte din aceste resurse și în contul organizațiilor care combat corupția, fie ele ONG-uri, fie ele redacții, fie reporteri?

[01:00:08] — Liliana Palihovici

Da, mulțumesc. Și vreau să zic mulțumesc organizatorilor acestei conferințe că ați pus acest panel despre societatea civilă. Vedeți câte idei faine avem noi chiar aici în cadrul discuției. Facem o listă pentru agenda Parlamentului cum îmbunătățim sustenabilitatea financiară a organizațiilor societății civile.

Un rol aparte în acest proces de promovare a integrării europene, a reformelor îl joacă diaspora. Astăzi o avem pe Dorina Balta, care este fondatoarea Fundației Noroc Olanda. Cred că ați reușit să vă uitați și dumneavoastră prin raport: sunt menționate mai multe lucruri ce țin de diasporă, faptul că Moldova a reușit în ultima perioadă să semneze mai multe acorduri de securitate socială, că avem votul prin poștă, dar în același timp cred că mai sunt și alte elemente care pot fi făcute ca această punte între diasporă, între Moldova și Europa, asigurată sau construită inclusiv cu contribuția diasporei, să fie mai temeinică. Și întrebarea mea către dumneavoastră este: din experiența activităților pe care le-ați avut dumneavoastră cu organizația, ce credeți că ar trebui să schimbăm în abordări și în activități pentru ca toată expertiza pe care ne-o poate oferi diaspora moldovenească să fie mai bine valorificată aici acasă în procesul de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană? Fiindcă nu doar pe dimensiunea jurnaliștilor de investigație și a organizațiilor societății civile auzim tot felul de declarații ale politicienilor destul de controversate; am fost martorii și referitor la rolul diasporei și ce mandat să aibă diaspora, ce drepturi să aibă sau să nu aibă diaspora când vorbim despre alegeri. Dacă puteți să veniți aici cu o reflecție.

[01:02:17] — Dorina Balta

În primul rând, bună ziua și mă bucur să fac parte din acest panel. Ați întrebat despre schimbarea abordării și eu cred că faptul că sunt aici acum nu în pălăria mea profesională, în calitate de cercetătoare, parcursul meu este academic, dar sunt anume în pălăria unei persoane în diasporă care în timpul său liber, în afara jobului său, investește într-o organizație din 2012, care și ea își dorește să fie parte din societatea civilă a Republicii Moldova.

Acum, acesta este primul exercițiu pentru a schimba ceva în arhitectura de integrare europeană a țării noastre: este să schimbăm paradigma și să schimbăm abordarea. Haideți să le luăm pe rând. Atunci când auziți cuvântul „diasporă”, la cine vă gândiți? Rude, prieteni, exact, copiii noștri care învață peste hotare, colegi, prieteni. Apoi ne gândim la un alt cuvânt care sunt „alegeri”. Prima schimbare de paradigmă este să nu ne aducem aminte de diasporă la nivelul de cetățeni care sunt mobilizați activ în ani electorali, dar să ținem cont și să avem cumva parte din coloana noastră vertebrală să fim în alegeri continuu, să fim în procesul de integrare europeană continuă, să ne pese de reforme în fiecare zi și să ținem această relație. Cum ați menționat mai devreme că avem nevoie ca Parlamentul ca și instituție să nu facă doar monolog, dar și dialog, dar așa au nevoie fiecare parte componentă a societății civile, fie că este vorba despre un ziar sau un ONG, sau o organizație din diasporă.

A doua schimbare pe care cred că trebuie să o facem este să nu îi numim pe toți „diasporă”, pentru că diaspora nu este una. Noi avem mai multe state membre ale Uniunii Europene și în fiecare stat membru veți găsi cel puțin în mediu între 3 și 5 comunități diferite de cetățeni care se adună sau se organizează în jurul unui obiectiv comun, și nu fiecare dintre ei au o organizație. Apoi noi mai avem și un grup de cetățeni care nu doresc să fie asociați nici cu diaspora, nici cu Republica Moldova, care s-au integrat în acele țări și acesta este parcursul lor. Și atunci când noi în politicile noastre și în colaborările noastre vom ține cont de aceste diferențe, cred că vom putea să avem niște rezultate nițel mai sustenabile de a integra această resursă și să privim diaspora ca resursă în procesul de aderare a Uniunii Europene.

Cât zburam pe avion, m-am gândit cum am putea să facem aceasta și mă uitam la acest palmares de activități pe care îl avem la Noroc Olanda, dar de asemenea în parteneriatele pe care le-am stabilit cu colegii de la IPRE, cu colegii de la Promo-LEX, cu colegii de la Ziarul de Gardă, doar câteva colaborări care sunt de lungă durată de când există Noroc Olanda. Și o direcție, cred că de fapt sunt două pe care nu le explorăm. Una este: noi nu investim în societatea civilă din diasporă. În ultimii ani, începând cu 2022, mi-am dorit să investim în guvernanța ONG-urilor din diasporă. Ultima cartografiere a asociațiilor din diasporă este din anul 2021 și acolo v-am găsit 135 de asociații. Marea majoritate a acestora, un 89-92%, sunt cu profil de diplomație culturală, adică păstrarea patrimoniului cultural, ceea ce este foarte onorabil. Dar haideți să ne imaginăm că noi am investi, și când zic „noi” mă refer atât la stat, cât și la colegii din societatea civilă din Republica Moldova, în capacitarea acestor organizații să devină niște organizații mature, care să aibă potențial de a se implica în dialoguri de politici, în activități de advocacy pentru Republica Moldova în statele membre ale Uniunii Europene și, de ce nu, în lobby. Nu investim și nu valorificăm și nu mergem pe această direcție. Oricum, eforturile pe care le facem la Noroc Olanda, ele sunt foarte minime. Noi am început în 2022 Academia Diasporei și avem 100 de lideri din diasporă care au trecut prin școala noastră, iar această școală deseori nu este finanțată de donatori. Și aici cred că colegii din țară sunteți ani-lumină distanță și sunteți cumva favorizați de partenerii de dezvoltare, ori organizațiile din diasporă nu sunt, pentru că nu au acces la aceste fonduri, pentru că se află în statele membre ale Uniunii Europene care sunt economic ceva mai avansați decât Republica Moldova, și trebuie să ținem cont de aceasta.

Al doilea element este tot o direcție nevalorificată, cred eu: este că în calitate de pălăriile noastre profesionale, noi suntem integrați în aceste țări și avem niște rețele și putem să devenim facilitatori. Noi putem să atragem investitori, colaborări cu mediul privat, cu mass-media, cu universitățile, cu instituțiile statului. Și dacă ultimele cifre zic că 1,2 milioane de cetățeni sunt peste hotare, aproximativ 42% sunt economic activi. Deci noi avem o mare resursă și eu cred că trebuie să o utilizăm în acest sens, și asta o pot face instituțiile statului, ONG-urile, pot să o facă oricine care își dorește. Și cred că avem un instrument care a fost dezvoltat anul trecut prin intermediul partenerilor de dezvoltare, care eu cred că nu se investește în acest an la nivelul de funcționalitate a acestora. Mă refer la grupurile tematice de experți sau grupurile de lucru, și este o practică unanim recunoscută, fie că suntem în UE, fie că suntem în Republica Moldova: în aceste clustere noi avem grupuri de lucru. Ori cetățeni din diasporă nu prea avem integrați acolo. Orele la care se întâlnesc aceste grupuri de lucru pe lângă fiecare minister sunt ore imposibile la care noi să fim acolo, pentru că noi avem și noi joburi, dar grupurile tematice de experți, acest mecanism care a fost dezvoltat și este acum poziționat pe lângă trei... două ministere și Cancelaria de Stat, ar putea fi funcționale pentru că ar răspunde necesităților tehnice față de care ar putea cineva din diasporă să vină și să ofere, și acolo ar fi bine să-i și contractăm, pentru că o mare, a doua mare realitate este: pe lângă faptul că investim în organizațiile diasporei în timpul liber, mai și o facem pro bono. Și atunci când ne dorim expertiza, cred că ar fi bine să o contractăm și să o integrăm în aceste grupuri tematice. Aici avem un studiu de caz deja de mai mulți ani cu Ministerul Educației și Cercetării, care colaborează cu rețeaua noastră, Diaspora pentru Excelență în Educație și Cercetare, dar mai des din partea diasporei vine acest efort și cred că este bine să vină și din partea statului. Aici mă opresc.

[01:10:22] — Liliana Palihovici

Da, mulțumesc. Desprind trei idei aici: că ați dori mai multă implicare prin intermediul grupurilor de experți și aceasta ar fi posibil în cazul în care este mai multă informație publicată despre modalitatea în care funcționează aceste

[01:10:39] — Dorina Balta

Dacă îmi

[01:10:39] — Liliana Palihovici

grupuri.

[01:10:39] — Dorina Balta

permiteți, nu este faptul că eu personal îmi doresc mai multă implicare. Este o practică unanim internațional recunoscută atunci când ne dorim o expertiză de peste hotare sau una națională să o integrăm în procesul de reforme de aderare la Uniunea Europeană. Și în cadrul grupurilor de lucru este greu să o aducem, dar în cazul acestor grupuri tematice pe care le intermediază Biroul Relații cu Diaspora, noi putem să aducem această valoare, expertiza tehnică a persoanelor din diasporă.

[01:11:15] — Liliana Palihovici

Înțeleg. Și dacă este să vorbim despre cum ar putea Moldova să susțină organizațiile societății civile formate de diaspora noastră, eu cred că era un fond pe lângă Biroul...

[01:11:31] — Dorina Balta

Da, mai este acest fond, care mulți ani în urmă au venit tot partenerii de dezvoltare cu această inițiativă, Diaspora Engagement Hub. El există și într-adevăr se investește, dar un element, primul: bugetul este 100.000 de lei sau 150.000 de lei. Ce schimbare ne așteptăm cu această resursă? Doi: obiectivele sau direcțiile trebuie să fie foarte clare, să fie corelaționate cu reforma și acolo unde este necesar. Și cred că ar fi bine să revenim la punctul unu: cum definim diaspora, pentru că avem și organizații mature și avem organizații incipiente. Dar dacă într-un an electoral preponderent se dau bani pentru festivaluri, cred că avem la nivel de societate civilă să dăm careva întrebări. Și eu cred că trebuie să investim mai multe fonduri. Apropo, că ați vorbit de fonduri pentru integrare europeană, chiar vă rog să lobați și pentru organizațiile din diasporă să aibă acces la aceste fonduri și să-i invitați în calitate de parteneri pe lungă durată.

[01:12:40] — Liliana Palihovici

Mersi. De fapt, văd rolul acestor organizații foarte importante în contextul integrării europene și vă zic de ce: este partea oficială a negocierilor, pe care ne dorim să le avem finalizate până în '28, după care urmează partea de aprobare de către fiecare stat membru. Și în fiecare țară este foarte diferită modalitatea, iar cunoașterea mai bună a Republicii Moldova ar putea fi făcută și cu contribuția asociațiilor diasporei.

[01:13:13] — Dorina Balta

Da, și deja are loc. Vă mulțumesc pentru acest gând. În ultimii ani am organizat cel puțin șase policy dialogue sau mese rotunde, dacă doriți, cu experți pe care i-am invitat din Republica Moldova, din diasporă, în dialog direct cu funcționari publici de la ministerele din Țările de Jos, cu fundațiile politice, cu parlamentari, cu societatea civilă. Și am observat în ultimii doi ani în Țările de Jos – inclusiv nu este doar aportul nostru, dar și a statului nostru și a reformelor pe care le-a făcut – sunt mai multe interpelări în Parlamentul olandez despre Republica Moldova. Și asta este o mică, dar mare schimbare, pentru că această țară este destul de critică. Și noi am oferit acest model pentru alte țări, inclusiv am susținut colegii din Austria să organizeze astfel de evenimente și inclusiv am mers și la Parlamentul European și nu doar am organizat o astfel de masă rotundă, dar am venit și cu instrument de politică publică. Am elaborat primul white paper pe Republica Moldova, dezvoltat prin expertiza profesioniștilor din diasporă. Deci exemple sunt.

[01:14:31] — Liliana Palihovici

Mersi mult că ați vorbit despre aceste exemple. Și acum avem 15 minute pentru întrebări din sală. Vă rog mult, atunci când formulați întrebarea, vă prezentați, formulați întrebarea succint și spuneți cui adresați această întrebare și, respectiv, vorbitorii, îndemnul meu va fi ca răspunsurile să fie tot scurte, ca să putem lua mai multe întrebări. Cine dorește să adreseze prima întrebare? Vă rog. Da, voluntarii acuș aduc microfoanele. A, este. Vă rog, prezentați-vă și adresați întrebarea.

[01:15:13] — Veronica Cernii

Cernii Veronica. Sunt și jurnalistă, și juristă în devenire. Și în timp ce studiam în facultatea de juridic, am remarcat că cel puțin cinci legi în Moldova sunt ignorate. Cea mai ignorată lege este Constituția și dreptul la viață, și articolul 13 din Constituție și câteva mai multe esențiale. Și pe lângă asta, este ignorată legea cu privire la funcționarea limbilor, este ignorată legea cu privire la sport, articolul 24 din Constituție – dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, este ignorată legea cu privire la spațiile verzi. În total sunt mai multe, dar cinci cu siguranță.

[01:16:11] — Liliana Palihovici

Întrebarea, întrebarea.

[01:16:13] — Veronica Cernii

Întrebarea este asta: de ce este ignorată? Pentru că legea este, dar ea este evitată prin autorizații. De exemplu, legea cu privire la sport, ea este și, de fapt, toate competițiile astea de sport, de luptă cu lupte corporale, ele sunt complet ilegale și țin de Codul Penal. Dar Codul Penal este ignorat și toate competițiile au loc în baza de autorizații. Și așa toate legile sunt

[01:16:46] — Liliana Palihovici

Mulțumesc,

[01:16:46] — Veronica Cernii

ignorate.

[01:16:46] — Liliana Palihovici

doamna Cernii. Mulțumesc mult, am înțeles întrebarea. Deci avem nevoie de o mai strictă monitorizare din partea societății asupra respectării legislației.

Doamna Cozonac, după care mai văd încă o mână ridicată. Da, am să vă rog să vă apropiați de microfoane și să adresați întrebarea.

[01:17:07] — Cornelia Cozonac

Sunt Cornelia Cozonac, Centrul de Investigații Jurnalistice. Alina a explicat foarte bine provocările și problemele cu care se confruntă presa de investigație. Dacă e să ne referim la libertatea presei și acele progrese menționate în raport, ele sunt cu adevărat și, dacă ne comparăm cu presa din câteva țări din Asia Centrală sau Georgia, de exemplu, din Caucaz, situația noastră este foarte bună și trebuie să apreciem asta. Dar dacă ne comparăm cu țările din Europa, avem probleme. Este foarte bine că s-a elaborat legislația anti-SLAPP, dar ea la modul practic nu funcționează, pentru că există problema reacției autorităților. Deci organele de drept nu reacționează, sunt și alte instituții care nu reacționează. Și aici eu aș adresa o întrebare: ce se face la acest capitol, dar nu am cui adresa întrebarea.

[01:18:09] — Liliana Palihovici

Parlamentul.

[01:18:11] — Cornelia Cozonac

Da. O a doua întrebare este dacă fondul acesta al Guvernului pentru presă este monitorizat, sau mai degrabă dacă proiectele alocate sunt monitorizate. Deci au impact, cresc reziliența presei sau devin... aceste produse sunt loiale guvernărilor sau aceste medii sunt loiale guvernării? Deci la modul practic dacă se monitorizează acest fond. Și o întrebare adresată reprezentanților societății civile: dacă se încearcă să se promoveze un mecanism mai bun de alocare a resurselor pentru societatea civilă și presă, pentru că 2%, așa cum s-a menționat, este foarte puțin și chiar acest mecanism este deturnat, dacă ne uităm după unde se duc banii, la care organizații, care practic nu sunt cunoscute, dar sunt organizații care iau milioane de lei din aceste 2%. La fel, am înțeles că există un mecanism pentru business de 3,5% din fie impozitul de venit, dar înțeleg că nu funcționează și aici întrebarea mea este dacă businessul într-adevăr poate aloca sau dona și în schimb să fie fie scutit de impozit, fie scutit de taxe către stat și mă gândesc că ar fi bine să promovați scutirea de taxe pentru societatea civilă sau o parte cel puțin din impozite și a presei, ca presa să reziste sau să poată exista, că acum presa într-adevăr se confruntă cu probleme și singura, una dintre puținele resurse sunt granturile, dar ele, așa cum s-a menționat, nu sunt de durată și nu asigură o stabilitate. Iar nișa care slăbește – eu imediat închei – nișa care slăbește, nișa presei de calitate, care este o sursă foarte bună de informare pentru cetățeni, dacă slăbește este foarte repede ocupată de propagandă și de alte instrumente interesate să dezinformeze. Deci presa chiar este foarte importantă, dar acuma presa se confruntă cu probleme grave de finanțare, nu pur și simplu așa, dar grave.

[01:20:38] — Liliana Palihovici

Mulțumesc mult, doamna Cozonac. Mai luăm două întrebări, după care răspundem și după care luăm încă... Da, vă rog să vă apropiați de microfoane. Da, da, vă rog, vorbiți.

[01:20:49] — Daniel

Bună ziua, mă numesc Daniel, sunt student actualmente. Recent am participat la Săptămâna Mondială a Francofoniei, singurul reprezentant al Republicii Moldova și deseori am reflectat asupra principiilor și valorilor francofone, cum ar fi solidaritatea și incluziunea. Astăzi, la acest atelier, vorbim despre coeziunea socială și reformele care sunt reformele pentru aderarea și integrarea Republicii Moldova în UE și întrebarea mea ar fi că cum am putea valorifica aceste principii francofone ca să sporească lupta contra fenomenului polarizării și a integrității democrației la nivel local, regional și inclusiv mondial, căci vorbim despre democrația nu doar în Republica Moldova, dar la nivel internațional și inclusiv despre polarizarea socială în spațiul european estic – aici e inclusă Moldova, Armenia, Georgia, toate țările – ca urmare a tuturor situațiilor geopolitice. Mulțumesc.

[01:21:51] — Liliana Palihovici

Mulțumesc, Daniel. Vă rog următoarea întrebare.

[01:21:55] — Maria Axenti

Bună ziua, îmi spune Maria Axenti, organizația Solidarité Fund. Am o observație și o întrebare. Prima observație ține că vorbim de reformă, transparență, coeziune socială abia în ultima sesiune din conferință și vedeți câtă prezență este în sală, da? Vorbim despre priorități probabil. Deci o observație asta ca să înțelegem cât de prioritară este aceasta pentru societatea noastră. Și a doua întrebare este pentru probabil cine o să... din organizații: cum definiți coeziunea socială, da? Și fac legătură ca întrebarea anterioară: cum o definiți, ce este pentru dumneavoastră coeziunea socială și respectiv fiecare organizație care o reprezentați, ce faceți pentru coeziunea socială sau cum transpuneți înțelegerea de coeziune socială în activitățile organizației? Mulțumesc.

[01:22:42] — Liliana Palihovici

Mulțumesc, Maria. Ultima întrebare o luăm, după care răspunsurile.

[01:22:46] — Elena Gădălică

Îmi spune Elena Gădălică, sunt vicepreședintele Uniunii Pensionarilor din Republica Moldova și vreau să mulțumesc în primul rând tuturor paneliștilor și care sunt în sală. Probabil suntem cireașa de pe tortă, că am rămas până la urmă, și am prins în aceste două zile, a fost totul ăsta că 40% din populația Republicii Moldova nu cunoaște despre integrarea europeană. Uitați-vă, noi, seniorii, buneii și bunicile de la firul ierbii, venim cu această propunere: aveți încredere totală în noi că noi am putea acoperi aceste 40% dacă s-ar forma acel fond care s-a vorbit, despre fondul financiar pentru integrarea europeană, pentru că noi de 15 ani existăm și existăm fără niciun bănuț, nu suntem finanțați de nimeni și cu nimic, dar facem lucruri mici, dar frumoase de tot. Apărăm drepturile omului care a ajuns la vârsta frumuseții, înțelepciunii și a eleganței. Vă mulțumesc.

[01:23:47] — Liliana Palihovici

Mulțumesc mult. Deci răspundem la întrebările care le-am primit, după care mai luăm o rundă de întrebări. Doamna Calinici, vă rog.

[01:23:56] — Ana Calinici

Foarte scurt. Despre legile ignorate: mai devreme sau mai târziu o să fie pe agendă fiecare lege. Se prioritizează, se face un plan legislativ, un program. Acum ne ghidăm în principiu cel mai mult de Programul Național de Aderare. Sigur că sunt și alte legi care au tangență cu alte subiecte, dar dacă aveți propuneri concrete puteți să le expediați pe adresele comisiilor de profil. Dacă este în domeniul sportului, scrieți la Comisia pentru educație, sport, cercetare și mass-media și adresele sunt pe parlament.md.

A doua, despre anti-SLAPP: aceasta este o legislație directivă foarte nouă și în statele membre UE nu toți au pus încă mecanismele de implementare pe roate. Legea încă nu a intrat în vigoare, urmează să intre în vigoare, iar până la intrarea în vigoare – acesta și este planul – urmează să fie formați judecătorii în domeniul dat pentru ca să se asigure aplicarea legii.

Și ultima, pe finanțare: într-adevăr, sustenabilitatea societății civile este un subiect la care trebuie încă mult de lucrat. Prima, pe simplificarea mecanismului de desemnare procentuală: noi considerăm că, cel puțin eu și grupul de lucru pe care o să îl avem la Parlament, considerăm că semnificativ poate fi redus din complexitatea desemnării procentuale și modelul României este foarte bun, dar următorii pași deja ar trebui să fie filantropia probabil, anumite facilități fiscale. Mai avem mecanismul de asistență nerambursabilă. Aici Ministerul Educației și Cercetării oferă mai multe granturi, Cancelaria de Stat, Ministerul Culturii. Mai e de lucru și raportul de fapt asta concluzionează, că mai e de lucru aici și trebuie să găsim soluții.

[01:25:45] — Liliana Palihovici

Fusese o întrebare dacă există un mecanism de monitorizare a impactului investițiilor din Fondul Guvernului pentru presă.

[01:25:57] — Ana Calinici

Fiecare grant care este oferit trebuie să fie urmat de o monitorizare de către Ministerul Culturii cel puțin. Asta trebuie de concretizat, dar cred că există o echipă acolo. Știu din experiența de la Cancelaria de Stat că era o evaluare a impactului. Cred că și aici este, dar trebuie să precizăm pentru că totuși ține de Ministerul Culturii.

[01:26:18] — Liliana Palihovici

Da, și poate ar fi bine cumva să se publice o dată pe an măcar rezultatul acestei evaluări și schimbarea pe care s-a produs prin aceste investiții.

[01:26:30] — Ana Calinici

Transmitem la Ministerul Culturii doleanța asta.

[01:26:33] — Liliana Palihovici

Da. Alina?

[01:26:37] — Alina Radu

Eu vreau să răspund la întrebarea despre coeziunea socială.

[01:26:41] — Liliana Palihovici

Da, vă rog.

[01:26:42] — Alina Radu

Și noi de fapt de mult ne ocupăm de asta și ne preocupă coeziunea socială. Modul în care noi ca echipă la Ziarul de Gardă vrem să adunăm oamenii împreună e să îi adunăm împreună împotriva corupției, împotriva încălcării drepturilor omului și de asta avem și ediții în limba rusă și încercăm să comunicăm și cu oamenii din Găgăuzia și cu cei din regiunea transnistreană. Nu are importanță din ce grup etnic fac parte sau ce viziune au. Noi credem foarte mult că putem uni oamenii împotriva corupției pentru că e vorba că dacă banii se cheltuie incorect sau ilegal, e din banii noștri ai tuturor, a tuturor cetățenilor. Cred că ne-a reușit în multe privințe pentru că avem, ca grup de investigații jurnalistice, avem o comunitate foarte mare. Suntem în top 5 printre toate paginile web din Republica Moldova, adică mulți oameni ne urmăresc, iar Ziarul de Gardă este cel mai abonat ziar din Republica Moldova. Și aici văd o întrebare... putem să răspundem și la întrebările

[01:27:59] — Liliana Palihovici

Da, vă rog mult. Dacă este adresată dumneavoastră, vă rog.

[01:28:03] — Alina Radu

E întrebare în limba engleză: dacă populația din Republica Moldova e pregătită să își susțină propriile surse de mass-media. Și aș zice că îmi pare rău că ziarele mor în lume, Ziarul de Gardă încă se ține și oamenii se abonează în fiecare an, dar asta e cea mai bună formă de a susține. Omul se duce la oficiul poștal, plătește el singur, nesilit de nimeni, face un abonament și el primește o informație verificată, fact-checked, în fiecare săptămână și există această relație parcă invizibilă, dar foarte corectă. El plătește și după asta tot el ne întreabă dacă cumva ceva s-a greșit și așa ne susținem reciproc.

Mai este aici prima întrebare care vizează Ziarul de Gardă, dar nu am înțeles foarte bine sensul: „Am oferit interviuri pentru ZDG și TVR pe temă de divertisment după o postare colaborările au încetat”. Acuma nu știu dacă se referă adresantul întrebării la Ziarul de Gardă, dar nu știu ce înseamnă colaborări. Noi încercăm să lucrăm pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru diasporă și se poate întâmpla absolut corect ca un cetățean să i se publice o dată o scrisoare sau un mesaj sau un interviu, după care urmărim să mai publicăm mesajele celorlalți câteva milioane de oameni. Poate se mai repetă doar interviuri sau intervenții ale unor experți pe diferite domenii. Altfel, pluralism pe digital există foarte mult. Acuma fiecare cetățean are paginile sale pe rețelele sociale și poate adera desigur și la diferite grupuri digitale unde își poate exprima opinia. Mai greu e să captăm atenția, dar să spunem deja e foarte simplu.

[01:30:07] — Liliana Palihovici

Da, mulțumesc mult și dacă Nicolae dorește, Sergiu, scurt, fiindcă suntem deja un minut în depășirea timpului sesiunii noastre.

[01:30:20] — Nicolae Panfil

O sesiune aparte trebuie despre coeziune socială, dar e foarte important să discutăm subiectul, deși trebuie să recunoaștem că nu știu cum, această problemă o discutăm acuma de câțiva ani mai așa, să ne ținem grămăjoară, știți, expresia este deja consacrată.

Dar ce înseamnă lucrul ăsta pentru noi în practică? Ce facem noi, Promo-LEX? Noi încercăm să facem ceea ce este spus în misiunea organizației: să apărăm drepturile, să apărăm democrația prin informare, prin monitorizare, prin îmbunătățirea legislației, a practicilor. Acest lucru sigur că nu ține doar de noi, dar vrem să credem că avem o contribuție, pentru că dacă omul are senzația că este nedreptățit, deci nu putem să vorbim de coeziune socială când problema lui, în primul rând ca cetățean, nu este soluționată în instanță, cu o instituție și așa mai departe. Și atunci suntem absolut convinși că instituțiile statului, de rând cu organizațiile societății civile, au un rol și trebuie să colaboreze pentru a spori această încredere și a spori acel nivel de coeziune socială.

Este importantă coeziunea socială pentru procesul de integrare, de aderare în Uniunea Europeană? Sunt absolut convins că da, pentru că trebuie să ne lege același scop, același obiectiv. Din păcate, trebuie să recunoaștem acuma, așa cum ați citat și unii dintre dumneavoastră, o mare parte din societate încă nu prinde mesajul, din varii motive. Da? Cum ajungem la acei cetățeni? Eu nu cred că ei au așa, știți, în engleză, by default o problemă că nu vor să înțeleagă. Deci ce facem ca să ajungem la ei? O bună parte trebuie să ajungem, când vorbim de coeziune socială iarăși, e foarte greu, știți vorba noastră a moldovenilor, să-l înțeleagă cel bogat pe cel sărac. Dar omul care n-are ce pune pe masă, gândul lui nu este la coeziune socială sau la integrare europeană, el vrea să știe ce pune pe masă diseară. Și atunci aici este rolul autorităților să se gândească la politici sociale, la politici economice, să vină să-i înțeleagă. Noi am văzut ce înseamnă acest lucru dacă este exploatată în sens absolut negativ, cu interferențe din afară, știm ce a fost în 2024 și știm cum am discutat noi atunci despre coeziunea socială și rezultatul votului la limită și așa mai departe. Deci avem foarte mult de lucru în continuare.

[01:32:54] — Liliana Palihovici

Mulțumesc, Nicolae. Sergiu.

[01:32:56] — Sergiu Neicovcen

Da, eu pe scurt. Pentru mine coeziunea socială este capacitatea oamenilor de a răspunde provocărilor și nevoilor împreună, cot la cot, și cu siguranță acest lucru nu avem în republica noastră, adică totuși este această, da, controversă, dezbinare între oameni și noi anume acest fenomen vrem să luptăm cu acest fenomen și să creăm toate condițiile ca oamenii să poată să răspundă împreună la orice provocare și la orice așteptare și la orice idee comună. Asta și este coeziunea.

Și ce ține de durabilitatea, sustenabilitatea financiară, și răspund la întrebarea care este a treia în engleză adresată: în primul rând, deja Nicolae a vorbit despre încredere în societatea civilă și în primul rând noi trebuie să punem un accent deosebit pentru acest fenomen de încrederea foarte joasă în societatea civilă și în primul rând vorbim despre faptul că cel puțin jumătate de oameni, așa cum nu înțeleg despre integrarea europeană, 40 de procente, exact 40-45 de procente de oameni nu știu nimic despre societatea civilă. Aici vine această neîncredere și probabil, dacă răspund la întrebare, cea parte care cunosc, și noi studiile noastre arată un simplu lucru: oamenii, iacă dacă luăm 10 oameni care au avut o experiență cu societatea civilă, știu ce este o organizație a societății civile, nu bine, au lucrat, au fost ca voluntar, orice, iacă 10 oameni care au avut vreo experiență, un contact cu organizația societății civile, iacă 6 din acești 10 oameni au încredere foarte mare în organizațiile societății civile. Numai cei 4 deja mai puțină încredere. Dar asta cei 10 care au avut această relație, această experiență. Dar noi avem, dacă 20 de oameni punem, iaca 10 au experiență, 10 nu au deloc. Și dacă întrebăm cei 10 care nu au deloc experiență, normal că ei răspund: „Ce fel de încredere doriți?”. Asta e.

[01:35:08] — Liliana Palihovici

Mulțumesc, Sergiu. Mulțumesc. Dorina, te rog.

[01:35:11] — Dorina Balta

Eu am să fiu hipersuccintă și aș vrea să cuplez răspunsul meu cu întrebarea care ați adresat-o, una mai sensibilă vizavi de ce acest panel este ultimul și nu sunt parte din organizator, dar vă răspund prin a complementa ce s-a vorbit despre coeziunea socială. Pentru mine, dincolo de divergențele pe care le avem și faptul că ne dorim să construim încredere toți actorii, să construim cu solidaritate, pe noi ne unește un obiectiv comun. Iar acum la capul mesei, obiectivul comun este aderarea, procesul de aderare al țării noastre. Și atunci logica sesiunilor are sens. Mai întâi este statul, pentru că aceasta este funcția statului, să ne ofere toate detaliile despre procesele, despre reformele care s-au făcut și unde suntem. Apoi vine pălăria de societate civilă, de mass-media și fiecare, în baza separării puterilor de stat, trebuie să își asume responsabilitatea pentru acest proces. Așa că nu contează dacă panelul este primul sau ultimul, contează dacă obiectivul ne unește și dacă fiecare dintre noi, la nivel pur și simplu de cetățeni, ne asumăm acest parcurs și ne dăm interesul.

[01:36:27] — Liliana Palihovici

Mulțumesc mult, Dorina. Și deoarece sunt și eu în acest panel, am să spun ce face organizația noastră pentru coeziune socială. Suntem o organizație care crede în puterea comunităților. Deci de aceea investim în comunități care apreciază diversitatea, apreciază rolul egal de important al femeilor și bărbaților în procesele decizionale, apreciază tot ce înseamnă puterea noastră ca diversitate: cultura, limbile diferite. Doar comunități care știu să respecte ceea ce au în comunitatea lor, știu să acționeze în stoparea dezinformării, știu să promoveze, să se unească pentru cauze care le pot schimba calitatea vieții lor. Doar în felul ăsta noi înțelegem să contribuim la mai multă coeziune socială. Finanțăm proiecte a diferitor grupuri de inițiativă, ONG-uri locale pe această dimensiune, susținem inițiative ale tinerilor, ale femeilor, a persoanelor în etate, fiindcă asta este una din valorile noastre. O societate democratică este una care are comunități puternice care se susțin, au încredere una în alta. Încercăm să aducem societatea noastră atât de polarizată în evenimente de storytelling, unde vorbim despre istoria noastră comună și încercăm să învățăm lecțiile istoriei care ar putea să ne ajute să fim mai uniți și mai focusați pe ceea ce înseamnă dezvoltare democratică a Republicii Moldova.

Mulțumesc mult paneliștilor noștri. Vă mulțumim dumneavoastră pentru participarea activă în acest panel și până la noi întâlniri. Mersi.

[01:38:39] — Iulian

Mulțumim paneliștilor și mulțumim Liliana pentru moderarea acestei sesiuni. Finalul încoronează opera până la urmă și iată că ne apropiem de finalul acestei conferințe în ediția sa specială. Conferința anuală, vorbim de extinderea Uniunii Europene. Două zile pline de discuții participare extinsă.

Înainte de a veni cu câteva concluzii de pe urma discuțiilor care au fost parcursul acestor două zile, vreau să invit câțiva din partenerii noștri principali în organizarea acestui eveniment și am să încep cu Felix. Felix, we started with you and we conclude

[01:39:25] — Speaker 1

Felix, noi am început cu dumneavoastră și finalizăm conferința la fel cu dumneavoastră. Vă oferim cuvântul să veniți cu un mesaj de finalizare. Vă rugăm.

Vă mulțumesc mult. Voi fi foarte succint. Avem un proverb în Germania pe care nu pot să-l traduc foarte bine în limba engleză. Deci noi spunem așa: s-au schimbat suficiente vorbe, haideți acum să trecem la treabă. Și ăsta este sentimentul pe care îl am acum. Deci am avut două zile pline, foarte multe discuții, am învățat foarte multe, am aflat foarte multe lucruri noi. Mi-am format unele idei noi și cred că este momentul potrivit să revenim în birourile noastre, la mesele noastre pentru a ne pune pe treabă.

Un alt lucru pe care vreau să-l menționez acum pe final: dacă am înțeles corect, doamna Kos a menționat ieri că este bine că moldovenii lucrează din greu, dar uneori vine și momentul să celebrăm reușitele. Și cred că acum este un moment oportun să celebrăm un pic înainte de a reveni la muncă.

Dar până a începe celebrarea, vreau să mulțumesc toți participanții care au depus eforturi pentru a realiza acest vis european al Republicii Moldova. Vreau să mulțumesc Guvernului, Biroului pentru Integrare Europeană, Parlamentului, atât partidului de guvernare, cât și opoziției. S-au depus eforturi semnificative, eforturi care trebuie să fie apreciate. De asemenea, vreau să mulțumesc toți organizatorii acestei conferințe pentru munca depusă: Iulian, echipa IPRE, precum și alte organizații care au fost implicate. Toate persoanele care au lucrat în spatele ecranelor, tehnicienii, interpreții, precum și voluntarii care ne-au ajutat cu microfoanele, cu înregistrarea sesiunilor. Vreau să mulțumesc tuturor și ne revedem curând.

Vă mulțumesc mult, Felix, și acum aș vrea s-o invit pe Claudia Hermes, directoarea GIZ în Moldova.

Ca să completez ceea ce a menționat Felix, am avut două zile extraordinare, am avut foarte multe discuții politice, au fost discutate foarte multe posibilități, am avut oportunități să facem schimb de opinii între reprezentanții autorităților de stat, ONG-urilor și altor. Pe de o parte, deci trebuie să fim foarte mândri de progresele înregistrate de Guvernul Moldovei și suntem bucuroși să putem oferi asistență în acest proces. Din acest motiv și eu sunt foarte mândră să fiu parte a acestui parcurs. De asemenea, trebuie să vedem și să valorificăm toate oportunitățile de a discuta, fiindcă pe de o parte, da, este un raport care conține foarte multe cifre, date, dar trebuie să discutăm, trebuie să înțelegem care sunt următorii pași. Și pentru noi, GIZ, în ultimele două zile noi oferim asistență pentru 19 capitole deja și vor mai fi și alte capitole care trebuie sprijinite. De asemenea, pe viitor vor mai fi oportunități pentru a oferi asistență. Și un alt lucru pe care l-am aflat aici: da, există foarte multă încredere că acest proces va fi finalizat cu succes. De asemenea, acum avem șansa să consolidăm cooperarea în domenii în care oamenii vor vedea schimbări reale. Și este foarte bine că avem această listă a proiectelor de infrastructură prioritară, fiindcă cetățenii deja vor vedea, spre exemplu, numărul de școli și grădinițe și drumuri care vor fi îmbunătățite. Referitor la subiectele care au fost menționate în aceste două zile, avem foarte multe detalii interesante care prezintă interes pentru cetățeni și trebuie să organizăm mai frecvent astfel de discuții, precum și în alte localități din Moldova. Mulțumesc mult tuturor, în special mulțumiri pentru Cristina. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, Claudia, pentru asistența oferită. Este o oportunitate bună să mulțumim și partenerii noștri: GIZ, Oficiul pentru Afaceri Externe în Germania. Vrem să mulțumim Fundației Soros Moldova, Delegația UE în Republica Moldova. De asemenea, mulțumim celorlalți parteneri, World Justice Project, partenerii din mass-media: Moldova 1, TVR, Privesc.Eu, Realitatea, Moldpres, Infotag, IPN. Toți partenerii care au lucrat cu noi în aceste zile, vă mulțumesc mult. Și acum vreau să o invit pe Cristina Gherasimov, Biroul pentru Integrare Europeană, unul dintre coorganizatorii acestei conferințe. Cristina, vă rugăm.

[01:45:16] — Cristina Gherasimov

Mulțumesc, Iulian, și bună seara tuturor supraviețuitorilor zilei a doua a acestei conferințe, care eu cred că dă dovadă de un mesaj central care aș vrea să îl luăm cu toții pe final de această conferință și anume că atunci când facem lucrurile împreună, totul este posibil. Această conferință nu ar fi fost posibilă dacă nu puneam umărul Biroul pentru Integrare Europeană, colegii din Parlament, colegii din societatea civilă, colegii din mass-media, partenerii noștri atât pe intern, cât și pe extern. Și cred că anume așa facem integrarea europeană a țării noastre și în continuare, muncind împreună, cot la cot, în așa fel ca să ne asigurăm că avem suficientă forță, suficientă viteză ca să valorificăm la maxim această oportunitate pe care ne-o oferă istoria țării noastre.

Scopul acestei conferințe a fost pentru a lua act de tot ce a făcut țara noastră pe parcursul ultimelor 12 luni de zile împreună — din nou, asta nu este doar meritul și efortul Guvernului și a instituțiilor publice — să vedem care sunt următorii pași pentru următoarele 12 luni prin atât reflecția recomandărilor pe care le-am primit în baza pachetului de extindere, dar și în baza lucrurilor care putem să le facem mai bine atunci când le identificăm prin dialog, prin conversație, așa cum le-am avut ieri și astăzi.

Încă o dată vreau să mulțumesc tuturor organizatorilor și partenerilor care au făcut posibil acest eveniment. Sper foarte mult cu adevărat, acum că suntem la a doua ediție a acestui efort comun, să se transforme într-o frumoasă tradiție și pe viitor. Mulțumesc tuturor foarte mult.

[01:47:36] — Iulian

Și noi vă mulțumim, doamna Gherasimov, pentru parteneriat, pentru că am reușit împreună cu colegii de la Birou, dar și toți ceilalți împreună să realizăm acest obiectiv pe care l-am pus noi la începutul acestui an, când discutam despre ce ar fi bine să facem ca să optimizăm și numărul evenimentelor, dar în același timp să concentrăm discuția mai mult. Și iată așa a apărut ideea acestei conferințe într-o ediție specială în care am unit Conferința anuală care de regulă organizează deja Biroul pentru Integrare Europeană și Forumul pentru Integrare Europeană care tradițional de foarte mulți ani se organizează de către Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung și mă bucur că am reușit să facem acest lucru împreună.

Acum, înainte de a încheia conferința, vreau să trecem împreună pe niște cifre pe care am încercat cu colegii de la UNDE și echipa tehnică să le sistematizăm după acele evenimente și discuții pe care le-am avut pe parcursul acestor două zile. Suntem peste 760 de participanți care au participat la discuții în cadrul acestor două zile de forum. Sunt peste 60 de vorbitori, 39 de jurnaliști care au reflectat această conferință și încă o dată mulțumim partenerilor media care au multiplicat acest efort. La început, comisara Kos și Cristina ne-au prezentat raportul de extindere. Am vorbit despre 33 de domenii din 40 în care Republica Moldova a asigurat un progres continuu și într-adevăr Moldova a urcat sus în rândul celor 10 țări candidate și potențial candidate, destul de sus. Evident că Muntenegru e în față. Muntenegru este cel care va sparge gheața în calea noastră, inclusiv a Republicii Moldova în continuare.

Am avut exercițiul de cloud. Am discutat despre foarte multe teme. Interesant să vedem ce cuvânt s-a menționat cel mai mult în cadrul acestor două zile.

Reforme, justiție, muncă, lege, aderare. Astea sunt cuvintele care cel mai mult au fost discutate, menționate în cadrul celor două zile și eu cred că se pliază foarte mult cu ce am abordat noi. Dar interesant cum au fost diferențele dintre ce s-a vorbit de la scenă cu ce s-a vorbit din sală. Să vedem.

Scena a vorbit despre reforme, legi, justiție, aderare, instituții, implementare, rezultate, negocieri; sala — securitate, prosperitate, dezvoltare, libertate, demnitate, valori, democrație și pace. Eu cred că dacă le unim împreună, se completează foarte bine reciproc și eu cred că aici e și rolul nostru: cum să creăm aceste punți între ceea ce vorbesc cei de pe scenă, cei din instituții, și ce vorbește sala sau ce vorbesc cetățenii. Și dacă le unim împreună, cred că avem ceea ce ne dorim cu toții: o înțelegere a priorităților pe care le avem pentru a reuși ceea ce ne propunem noi ca și țară, ca și comunitate.

Care au fost cele mai importante cuvinte menționate în cadrul tuturor sesiunilor pe care le-am avut în cadrul evenimentului? Să vedem.

Pe justiție s-a vorbit despre anticorupție mai mult. Pe administrație publică, normal, s-a vorbit despre amalgamare. Pe economie — competitivitate, și lucrul ăsta ne aliniază inclusiv pe agenda europeană, nu, când vorbim despre dimensiunea economică la nivel european. Tranziția verde — energie. Securitate — atacuri cibernetice deja, și e clar, și asta se reflectă inclusiv în modul în care evoluează aceste pericole. Muncă — salariu. Agricultură — laboratoare. Despre laboratoare discutăm încă când negociam Acordul de Asociere și rămâne a fi un subiect foarte important care se abordează la nivel de implementare în instituții. Parlament — da, implementare. Și stat de drept — drepturi.

Astea sunt principalele cuvinte care au răsunat în cadrul dezbaterilor noastre și eu cred că aici, nu știu dacă mai avem careva date, informații, colegii de la... Da, astea au fost principalele cuvinte care au fost vociferate în cadrul evenimentului. Și da, am avut peste 27 de țări reprezentate la acest eveniment, de la Moldova până în Norvegia. Evident că foarte mulți colegi au venit din afară. Vreau să vă spun că cu ocazia asta, împreună cu colegii din Germania, și Polonia, și Cehia, și Ucraina, am reușit să aducem în Republica Moldova pe parcursul acestor zile mai mulți colegi de-ai noștri din sectorul neguvernamental din aceste țări, din Ucraina, și în pofida războiului care are loc acum în Ucraina, colegii noștri au reușit să ajungă aici. Unii din ei n-au reușit fiindcă o colegă de-a noastră din Dnipro, din păcate, n-a putut să vină fiindcă satul său a fost atacat de drone și rachete și a fost nevoită să rămână acasă.

Da, ăștia au fost participanții. Cu ocazia asta cred că ajungem la final. Vreau să mulțumesc încă o dată tuturor partenerilor noștri cu care am reușit. I-am menționat și eu, și Cristina, și Claudia, și Felix. N-am să mă repet, ei sunt aici, îi vedeți cu toții. Și eu cred că mesajul meu la final este următorul: eu cred că atunci când avem o viziune clară, atunci când avem o direcție pe care o împărtășim și atunci când depunem un efort împreună, atunci putem să reușim. Și până la urmă ăsta este și motto-ul Uniunii Europene: împreună suntem mai puternici și împreună putem să reușim.

Pe această cale vreau să vă mulțumesc încă o dată. Vreau să mulțumesc echipei mele de la IPRE: Victoria, Mihai, Simion, toți colegii de la Institut, Diana, toată echipa. Evident, colegii de la UNDE, echipa tehnică, lumea invizibilă, dar care ne-au făcut în așa fel ca să ne simțim bine și să avem o discuție bună aici. Colegii traducători, evident, vreau să le mulțumesc foarte mult, ei au muncit în special ieri în mai multe săli, discuții foarte interesante. Vreau să mulțumesc și lor, voluntarilor, partenerilor media, tuturor, încă o dată mulțumim foarte mult și da, ne revedem anul viitor.