Primăria Municipiului București și administratorul judiciar al STB au prezentat primele măsuri de restructurare pentru salvarea companiei de la faliment
București, 13 noiembrie 2026 - Primăria Municipiului București și consorțiul de administratori judiciari ai Societății de Transport București (STB) au prezentat vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul municipalității, diagnosticul financiar al operatorului de transport, tabelul preliminar al creanțelor și primul pachet de măsuri de restructurare și digitalizare. Demersul are loc în contextul procedurii de insolvență, având ca obiectiv redresarea financiară a societății, eliminarea pierderilor operaționale și protejarea bugetului Capitalei.
În cadrul evenimentului, practicianul coordonator din partea Euro Insol, Remus Borza, reprezentant al consorțiului de administratori judiciari (alături de Turmac Insolvency și CRS Insolvency), a anunțat depunerea tabelului preliminar al creanțelor la Tribunalul București. Din totalul de 3 miliarde de lei solicitat de 244 de creditori, administratorul judiciar a recunoscut creanțe în valoare de 1,63 miliarde de lei, reprezentând puțin peste 50% din suma revendicată. Cel mai mare creditor al societății este ANAF, cu 1,3 miliarde de lei, în timp ce creanța solicitată de Electroputere VFU Pașcani, în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de lei, a fost admisă doar pentru suma de 27 de milioane de lei, în baza unei hotărâri judecătorești definitive. În paralel, sumele totale pe care STB le are de încasat de la Primăria Capitalei și de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) se ridică la 610 milioane de lei.
Analiza cauzelor care au condus la incapacitatea de plată a evidențiat o schemă de personal supradimensionată, al cărei fond de salarii a absorbit 81% din totalul veniturilor în primele zece luni ale anului, precum și achiziții la suprapreț, neactualizarea tarifelor de călătorie din anul 2021 și lipsa digitalizării. Pentru stoparea pierderilor, administrația judiciară a renegociat Contractul Colectiv de Muncă (CCM), intrat în vigoare la 1 noiembrie, obținând o economie estimată la 30 de milioane de lei anual. Numărul sporurilor a fost redus de la 36 la 32 (economie de 25 de milioane de lei), iar plățile compensatorii în caz de concediere au fost diminuate de la 16–20 de salarii la 2–4 salarii, în funcție de vechime. Totodată, pentru a încuraja performanța și onestitatea, veniturile de bază ale conducătorilor auto și ale vatmanilor au fost majorate cu 16% începând cu 1 ianuarie.
Pe palierul reorganizării resurselor umane, organigrama STB a fost redusă în această primă etapă cu 1.709 posturi, de la 10.137 la 8.428 de posturi. Măsura s-a realizat prin desființarea a 919 posturi vacante și emiterea a 796 de preavize de concediere. Restructurarea a vizat cu prioritate aparatul administrativ și de conducere, fiind desființate 44 de funcții de conducere din totalul de 163, întregul compartiment al consilierilor generali și 288 de posturi TESA, alături de posturi redundante sau angajați cu abateri disciplinare, cumul de pensie cu salariu ori concedii medicale nejustificate.
„Am început încă din prima zi cu ceea ce trebuia făcut, și anume optimizarea costurilor, până când vom reuși să maximizăm și veniturile. Am început cu Contractul Colectiv de Muncă, o reducere de 30 de milioane de lei anual, și cu renegocierea contractelor comerciale. Nu-mi doresc să dau nici măcar un om bun din STB. În final, STB, peste trei ani de zile, va trebui să fie o societate mult mai suplă și mai eficientă, care să numere undeva la 7.000 de salariați”, a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar al STB.
În ceea ce privește contractele comerciale, renegocierile purtate de administratorul judiciar au condus la reducerea cu 67 de milioane de lei (o treime din valoarea totală de 220 de milioane de lei, incluzând costurile de finanțare) a contractului cu Daimler pentru achiziția a 30 de autobuze noi, dintre care primele cinci vor fi livrate săptămâna viitoare. De asemenea, polița de asigurare cu Asirom a fost redusă cu 10% (economie de 2,6 milioane de lei), iar mai multe contracte păguboase de lucrări și servicii au fost denunțate.
Un alt pilon major al eficientizării îl reprezintă digitalizarea. Începând de luni, la nivelul întregii flote STB va deveni operațională foaia de parcurs electronică, generată automat în timp real. Măsura înlocuiește completarea manuală pe hârtie, practică prin care, în trecut, erau raportate anual în plus aproximativ 5 milioane de kilometri și un consum suplimentar de 3.000 de tone de motorină, echivalentul unei pagube de circa 6 milioane de euro pe an. Totodată, rețeaua de vânzare a titlurilor de călătorie este extinsă cu peste 3.200 de puncte noi, prin parteneriate cu rețeaua SelfPay (2.000 de terminale în magazine de proximitate) și aplicația Meridian Taxi, iar de la 1 decembrie bucureștenii vor putea achiziționa, valida și încărca cardurile de transport și la cele 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking București.
Pentru echilibrarea financiară pe termen lung, administratorul judiciar a înaintat Primăriei Capitalei și TPBI o serie de propuneri, printre care actualizarea tarifului unei călătorii de la 3 lei la 5 lei (pentru 90 de minute), menținerea gratuității la transport doar pentru pensionarii cu pensii sub pragul de 3.000–3.500 de lei, eliminarea gratuităților pentru angajații companiilor municipale și rudele salariaților STB, precum și suspendarea liniilor de noapte nerentabile, cu excepția liniei expres 100 către Aeroportul Otopeni.
Primarul general al Municipiului București a subliniat că intrarea în insolvență a fost o decizie vitală atât pentru salvarea operatorului de transport, cât și pentru protejarea bugetului Capitalei, precizând că propunerile privind tarifele și gratuitățile vor fi evaluate cu atenție înainte de a fi supuse votului Consiliului General.
„Este singura noastră șansă de a salva STB, acest proces de insolvență, de a salva locurile de muncă ale oamenilor cinstiți, oamenilor care muncesc în STB, și de a curăța compania. Dacă nu ceream insolvența companiei, Primăria Municipiului București ajungea în incapacitate de plată la acest volum fabulos de miliarde de lei cerut de creditori. Prin insolvență, noi nu mai primim penalități. Noi, împreună, vom salva această companie de la faliment, iar scopul nostru comun este să stabilizăm societatea și să aibă un cost suportabil pentru populație și pentru buget”, a afirmat primarul general al Municipiului București.
Edilul Capitalei a adăugat că o eventuală ajustare a tarifului de călătorie va fi luată în considerare doar în baza unui studiu de suportabilitate și numai după ce procesul de restructurare internă a companiei va demonstra rezultate concrete, urmând ca în perioada următoare să aibă loc discuții și pentru eficientizarea activității TPBI și integrarea tarifară la nivel metropolitan.
