Congresul Național de Reziliență - Moldova Pregătită

Transmis live  

Programul național „Moldova Pregătită” și noi instrumente de protecție a cetățenilor în situații de criză, lansate la primul Congres Național de Reziliență

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova și partenerii internaționali de dezvoltare, a organizat joi, 19 noiembrie 2026, la Chișinău, primul Congres Național de Reziliență. Evenimentul a reunit oficiali de stat, diplomați, reprezentanți ai autorităților publice locale, ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai mass-mediei pentru a lansa programul național „Moldova Pregătită” și prima campanie națională de informare și pregătire a populației pentru gestionarea situațiilor neprevăzute.

Inițiativa are scopul de a dezvolta o cultură a prevenției și a pregătirii în rândul cetățenilor, pornind de la standardele europene care recomandă fiecărei gospodării să dispună de un plan de acțiune și de resurse de bază pentru primele 72 de ore ale unei eventuale situații de urgență. În deschiderea evenimentului, prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că pregătirea populației este un exercițiu de responsabilitate și calm, menit să combată panica și dezinformarea, inclusiv zvonurile false privind presupuse deconectări planificate ale serviciilor publice.

„Nu pregătim oprirea acestor servicii. Pregătim oamenii să știe ce au de făcut dacă, din orice cauză, un serviciu esențial se întrerupe. [...] Câteva rezerve de bază, un plan de familie și informația despre sursele oficiale ne pot ajuta să trecem mai bine peste începutul unei crize. Iar când gospodăriile sunt pregătite, echipele de intervenție se pot concentra asupra celor aflați în cel mai mare pericol. Am spus cândva că suntem o țară mică cu inimă mare. Astăzi trebuie să spunem că suntem o țară mică, cu inimă mare, dar și o țară bine pregătită”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.

În cadrul congresului au fost prezentate trei instrumente practice puse la dispoziția populației pentru creșterea capacității de reacție la nivel de familie și comunitate:

  • Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni: Elaborat cu sprijinul GIZ Moldova și consultat cu peste 500 de reprezentanți ai autorităților, societății civile, mediului de afaceri și presei, documentul reunește 477 de recomandări oficiale pentru 48 de situații de criză. Acesta oferă soluții clare pentru scenarii precum întreruperea alimentării cu apă sau energie electrică, nefuncționarea plăților electronice și a comunicațiilor, cutremure, inundații sau incidente provocate de drone. Ulterior, ghidul va fi completat cu suplimente dedicate copiilor și mediului de afaceri.
  • Rucsacul de urgență: Un model practic de echipare a gospodăriei pentru un interval de 72 de ore, adaptabil în funcție de nevoile fiecărei familii. Acesta include rezerve de apă, alimente neperisabile, trusă de prim ajutor și medicamente esențiale, acte de identitate, bani în numerar, o lanternă, un aparat de radio cu baterii, un încărcător extern pentru telefon, o pătură și produse de igienă.
  • Modulul „Alerte” din aplicația EVO: Dezvoltat de Agenția de Guvernare Electronică, noul modul digital integrează ghidul de reziliență direct în telefonul mobil, conținutul fiind disponibil în trei limbi, inclusiv fără conexiune la internet după prima accesare. De asemenea, funcționalitatea include o listă interactivă pentru pregătirea rucsacului de urgență și permite transmiterea notificărilor în timp real către cetățeni în cazul unor pericole iminente, servind drept soluție rapidă de înștiințare până la operaționalizarea sistemului național de avertizare celulară MD-Alert, planificată pentru anul 2027.

„În spatele acestor instrumente este munca multor echipe. [...] Pentru noi, următorul pas este să vedem cum sunt folosite aceste instrumente, să aflăm ce este util pentru oameni, ce întrebări mai au și unde trebuie să explicăm mai clar. Când știm ce avem de făcut și cum ne putem sprijini unii pe alții, putem trece printr-o criză cu mult mai mult calm și încredere”, a menționat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor.

Partenerii internaționali prezenți la eveniment au reconfirmat sprijinul pentru consolidarea capacităților de răspuns ale Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride, a dezastrelor naturale și a provocărilor regionale de securitate.

„Nu putem alege crizele care vin în fața noastră, dar putem să alegem cât de pregătiți suntem pentru acestea. [...] Primele 72 de ore într-o anumită criză sunt critice. Familiile care știu cum să se protejeze și să aibă produse esențiale în situații de urgență contează foarte mult pentru a salva viața. Având apă, medicamente, telefoane încărcate și un plan pentru fiecare familie nu reprezintă o panică, reprezintă responsabilitate”, a afirmat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

La rândul său, coordonatoarea rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Republica Moldova, Yeșim Oruç, a evidențiat că pregătirea eficientă presupune solidaritate și incluziune, astfel încât informația și sprijinul să ajungă la grupurile cele mai expuse riscurilor, precum vârstnicii, persoanele cu dizabilități, copiii și refugiații. Aspectul protecției grupurilor vulnerabile și rolul lucrătorilor din prima linie au fost detaliate și de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, precum și de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, care a subliniat că reziliența unei societăți se măsoară prin capacitatea de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

Pentru a demonstra modul de coordonare interinstituțională în situații critice, agenda congresului a inclus două exerciții demonstrative bazate pe simulări în teren. Primul scenariu a vizat gestionarea unei urgențe de sănătate publică la Aeroportul Internațional Chișinău, implicând izolarea, preluarea și monitorizarea unui caz suspect de infecție respiratorie severă. Al doilea exercițiu a prezentat intervenția coordonată a structurilor Ministerului Apărării și ale Ministerului Afacerilor Interne în cazul detectării și prăbușirii unei drone în apropierea unei localități și a unui obiectiv cu risc radiologic.

Evenimentul s-a încheiat cu lansarea Platformei pentru reziliență comunitară, un mecanism deschis de cooperare între instituțiile statului, autoritățile locale, sectorul privat, mediul academic, organizațiile neguvernamentale și instituțiile media. Totodată, bunele practici europene în domeniul comunicării de criză și al continuității serviciilor esențiale au fost împărtășite de experți din Estonia, printre care Rainer Saks, consilier în apărare și securitate națională al Președintelui Estoniei, și Erik Roose, președintele Consiliului de administrație al Radiodifuziunii Publice Estoniene. Campania „Moldova Pregătită” va continua în perioada următoare prin sesiuni de informare și exerciții practice în regiunile de nord și de sud ale țării.

Acest text este generat cu AI pe baza înregistrării evenimentului. Verifică informațiile și citatele în video; textul nu reprezintă un comunicat furnizat de organizator.