Guvernul României lansează reforma administrativă și extinde sprijinul financiar pentru investițiile din industria prelucrătoare
Guvernul României a adoptat vineri, 20 noiembrie 2026, la Palatul Victoria, un pachet de măsuri strategice pentru demararea reformei administrativ-teritoriale și eficientizarea aparatului central și a companiilor de stat, decizii prezentate în cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței Executivului. Totodată, pentru a susține mediul de afaceri și a crește calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, Cabinetul a prelungit termenul de depunere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare și a lansat în consultare publică proiectul privind comasarea voluntară a comunelor mici.
În prima parte a briefingului, ministrul dezvoltării a prezentat proiectul de ordonanță pus în transparență decizională, care reglementează prima etapă a reformei locale: comasarea voluntară a localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, astfel încât noile unități administrativ-teritoriale rezultate să depășească pragul de 2.500 de locuitori. În prezent, în România există 429 de localități sub acest prag demografic, însumând aproximativ 500.000 de cetățeni, iar 80% dintre aceste administrații nu se pot susține financiar, depinzând de alocările de la bugetul de stat.
Procesul de comasare voluntară va fi inițiat de consiliile locale și supus aprobării cetățenilor prin referendumuri organizate începând cu anul 2027, urmând ca noile structuri administrative să devină operaționale odată cu alegerile locale din anul 2028. Pentru a încuraja acest demers, Guvernul a prevăzut programul „Start Reforma Administrativă”, dotat cu un buget de 4 miliarde de lei în credite de angajament pentru perioada 2027–2028 (câte 2 miliarde de lei anual). Din acest fond vor fi finanțate proiectele de investiții publice în localitățile comasate și va fi acoperită integral diferența la bugetele locale rezultată din reducerea cu 50% a taxelor și impozitelor timp de cinci ani pentru locuitorii comunelor care decid să se unească.
„Nu se șterg localități de pe hartă. De exemplu, comuna Mihăileni rămâne tot Mihăileni, doar că ar putea fi sat în cadrul altei localități. Nu se pierde absolut nimic: nici istoria, nici identitatea, nici tradițiile, rămâne totul ca și până acum. Nu închidem primăriile pentru cetățeni. (...) Noi ne dorim să ridicăm calitatea serviciilor publice pentru oameni, pentru că aceste localități nu se mai dezvoltă, ele au rămas în urmă, 80% dintre cele 429 de localități depind de finanțările de la Guvern. De aceea vrem să intervenim, ca toți cei aproximativ 500.000 de oameni să poată beneficia de servicii publice de calitate, cum sunt și în alte localități mai mari”, a declarat ministrul dezvoltării.
Conform proiectului, în fiecare fostă comună absorbită va rămâne activ un punct administrativ deservit de un singur funcționar public, care va prelua solicitările cetățenilor pentru adeverințe sau informații. De asemenea, funcționarii publici din primăriile comasate și proiectele cu finanțare europeană aflate în derulare vor fi preluate de drept de noua unitate administrativ-teritorială în anul 2028, fiind prevăzută o perioadă de tranziție de un an pentru transferul patrimoniului, după care organigramele vor fi ajustate conform numărului de locuitori.
Pentru fundamentarea următoarelor etape ale reformei, Guvernul a aprobat un memorandum privind constituirea Comitetului interministerial pentru elaborarea cadrului normativ pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Acest organism va funcționa pe o perioadă de 120 de zile și va evalua scenariile de reorganizare a comunelor, orașelor și județelor pe baza unor criterii demografice, geografice, economice și fiscale. În primele 10 zile vor fi stabilite structura și planul de lucru, în 60 de zile vor fi finalizate analiza preliminară de impact și tezele prealabile, iar la 120 de zile va fi prezentată prima formă a pachetului normativ.
În paralel, printr-o hotărâre de Guvern, a fost înființat Comitetul interministerial pentru analiză, fundamentare și coordonare a măsurilor de eficientizare a aparatului administrativ central și teritorial, respectiv a activității societăților la care statul deține participația majoritară. Prezidat de prim-ministrul României, Luca Niculescu, și coordonat de viceprim-ministrul Marian Neacșu, comitetul va identifica instituțiile cu atribuții suprapuse sau performanță redusă, precum și companiile de stat cu pierderi persistente (cu excepția celor listate pe o piață reglementată), pentru a propune soluții de restructurare, comasare, fuziune sau dizolvare. Totodată, pentru companiile profitabile, vor fi revizuiți indicatorii de performanță și politicile de remunerare a conducerii. Calendarul de lucru prevede centralizarea și analiza datelor până la 20 ianuarie 2027, elaborarea proiectului de act normativ până la 1 februarie 2027 și prezentarea măsurilor în Guvern la 1 martie 2027.
Pe componenta economică, Executivul a decis prelungirea până la finalul anului 2026 a termenului de depunere a cererilor de finanțare în cadrul schemei de ajutor de stat de 150 de milioane de euro destinate industriei prelucrătoare, care urma să se închidă la 25 noiembrie 2026. Măsura oferă antreprenorilor timp suplimentar pentru fundamentarea proiectelor, a căror valoare minimă eligibilă este de 10 milioane de euro. Această schemă face parte dintr-un pachet mai amplu de 600 de milioane de euro gestionat de Ministerul Finanțelor, care vizează industria prelucrătoare, antreprenorii români din diaspora, cercetarea, inovarea și apărarea.
În ceea ce privește proiecția financiară, Ministerul Finanțelor și ministerele de linie se află în etapa finală de colectare a datelor prin aplicația e-Buget, atât pentru a doua rectificare bugetară din acest an, cât și pentru elaborarea bugetului de stat pe anul 2027, pe care Guvernul își propune să îl trimită Parlamentului până la sfârșitul lunii decembrie. Noul buget va include și constituirea fondului de fonduri „Robust”, destinat atragerii de investiții pentru companiile românești. Totodată, ministerele Energiei, Muncii și Finanțelor finalizează mecanismul integrat de acordare a ajutoarelor pentru sezonul rece, care vor fi direcționate cu prioritate către gospodăriile vulnerabile aflate în risc de sărăcie energetică.
În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a aprobat fondurile necesare din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru organizarea paradei militare de Ziua Națională a României, la care vor participa, alături de militarii români, până la 600 de militari din statele membre NATO, țările partenere și Republica Moldova. De asemenea, au fost adoptate 11 hotărâri privind eliberarea din funcție și numirea unor prefecți și subprefecți, printre care și numirea lui Gheorghe Marius în funcția de prefect al municipiului București.