Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua! Astăzi mă voi referi la trei teme. Prima temă este Consiliul Extraordinar de la Bruxelles, la care voi participa în această seară. A doua temă este Consiliul JAI, justiție și afaceri interne, de aseară. și a treia temă este participarea mea și a delegației care mă însoțește la New York, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
 
Legat de prima temă, astăzi voi participa, începând de la ora 18:00, la ședința extraordinară și informală a Consiliului European. Președintele Consiliului, domnul Tusk, a convocat această întâlnire pentru a discuta chestiunea migrației, chestiune de foarte mare actualitate pentru toată lumea. Se dorește discutarea modalităților de prevenire. Se dorește să se discute cum pot fi ajutate țările de unde vin refugiații sau migranții. Se dorește să se discute ce se poate face pentru a ajuta refugiații din taberele din Orientul Mijlociu pentru a preveni această migrație spre Uniunea Europeană. Voi reitera, cu această ocazie, poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celelalte întruniri ale Consiliului European.
 
A doua chestiune este legată de Consiliul JAI, care s-a încheiat aseară. După cum cred că toată lumea știe, între timp, decizia Consiliului pentru relocarea intra-Uniunea Europeană a 120.000 de refugiați a fost adoptată. Conform acestei decizii, România ar urma să primească în jur de 2.400 de persoane. Acestea se adaugă la persoanele care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare, care a fost anunțată în cursul verii. Regretăm, și eu regret, că această decizie, în loc să fie luată prin consens, în baza unor negocieri și discuții, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred că impunerea cotelor obligatorii, impunerea printr-un vot majoritar, rezolvă această problemă. Această împărțire matematică nu ține cont de o serie de factori foarte importanți. Deja aseară, după ce s-a cunoscut acest rezultat, au început să apară tot felul de opinii. Vreau să subliniez că Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului, conform legislației în vigoare, întărit de decizia CSAT. Aceste cote obligatorii au fost refuzate de România din capul locului. Încă din martie, de când s-a pus prima dată în discuție această chestiune, am susținut poziția României de participare voluntară a statelor membre la această acțiune. După cum știți, Parlamentul a fost informat și pe calea normală, de către consilierul pe afaceri europene, dar chiar și de mine, în alocuțiunea pe care am avut-o acolo zilele trecute. Parlamentul nu dă mandate pe aceste chestiuni. Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta astăzi în Consiliul European. Decizia a fost luată de către Consiliul JAI, care este competent pe această chestiune, și nu are nevoie nici de o revotare în Consiliu, nici de o validare în Consiliu. Decizia este bun-luată. Înțeleg că sunt țări care doresc să o conteste. Vom aștepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiați pe care ar urma să îi primească România în realitate nu este mare, și nu trebuie să îi primim pe acești refugiați în următoarele săptămâni. Este vorba de o perioadă de cel puțin un an de zile, mai probabil doi ani de zile, în care eșalonat ar trebui să îi primim pe acești refugiați. Problema poate fi gestionată ușor în România și cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre. Oricum, poziția noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților. Participarea voluntară, care, evident, ține cont de capacitatea fiecărui stat membru de a face față unui anumit număr de refugiați.
 
După încheierea Consiliului European din această seară, voi pleca împreună cu delegația care mă însoțește la New York. Acolo vom participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. ONU sărbătorește în acest an 70 de ani de la înființare, iar România marchează 60 de ani de când a devenit membră ONU. Sunt bucuros că pot să reprezint România cu această ocazie. În acest an, la Adunarea Generală participă un număr record de șefi de state. În afară de Adunarea Generală ONU au loc o serie întreagă de summit-uri importante, unde vor fi discutate chestiuni foarte importante de către șefii de stat care participă acolo. Eu voi participa la mai multe summit-uri și voi participa, de asemenea, la întâlnirea care va adopta agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Acesta este un angajament al șefilor de stat și de guvern și va reprezenta o decizie istorică privind un set de obiective universale pentru lumea în plină transformare în care trăim. Voi participa, ca să dau câteva exemple, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la summit-ul dedicat contracarării DAESH, Statul Islamic, voi participa la summit-ul pentru egalitatea de gen, co-organizat de președintele Republicii Chineze și de Secretarul General ONU. Prezența mea la New York îmi va da ocazia să am întâlniri bilaterale cu mai mulți șefi de state și, în măsura în care vom avea aceste întâlniri, voi comunica și conținutul acestor discuții. Voi avea, de asemenea, deosebita plăcere ca în marja deplasării în Statele Unite ale Americii să am o întâlnire cu Vicepreședintele Statelor Unite, domnul Biden, la Casa Albă. Această primă întâlnire oficială va fi fundamentată pe obiectivul ferm al întăririi Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Dacă aveți întrebări, poftiți!
 
Întrebări din partea reprezentanților mass - media:


Jurnalist: Pentru că ați spus că votul de ieri nu mai poate fi schimbat și țara noastră va primi, împotriva voinței ei, mai mulți refugiați, ce va încerca România, prin vocea dumneavoastră, să obțină în plus la Consiliul de diseară? Ne mai dorim să intrăm, în acest moment, în Spațiul Schengen sau veți încerca să obțineți alocări bugetare în plus pentru problema refugiaților? Mulțumesc.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migrației, fiindcă sunt două lucruri diferite și, în consecință, este clar că nu vom discuta aderarea României la Schengen cu această ocazie. În ce privește alocările bugetare, da, dacă primim refugiați, atunci din partea Uniunii Europene, România va primi pentru fiecare refugiat 6.000 de euro, sumă care acoperă cheltuielile ocazionate de administrarea acestui fenomen. Este, pe de altă parte, important de știut, și vreau să repet acest lucru, România nu este împotriva refugiaților. Noi nu suntem împotriva primirii oricăror refugiați, noi am fost din capul locului de acord să primim refugiați în limita resurselor noastre. Ceea ce nu ni s-a părut oportun și în continuare nu ni se pare oportun este calculul pe bază de cote obligatorii, calcul matematic care nu ține cont aproape deloc de realitățile din fiecare stat membru. Deci, recomandarea mea către Guvern va fi să găsească căile cele mai bune pentru a gestiona acest număr de refugiați care ar trebui să vină în România și sunt convins că se găsesc ușor căi bune pentru gestionarea acestui fenomen.
 
Jurnalist: Cehia a anunțat că va contesta la Curtea Europeană Justiție decizia privind cotele obligatorii. și România face parte din cele patru state care au votat împotrivă. Intenționăm să luăm astfel de măsuri, să atacăm la Curtea Europeană Justiție sau să ridicăm problema în Consiliul European?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, cu siguranță, chiar dacă nu este pe ordinea de zi, vor fi voci care vor dori să își exprime punctul de vedere în legătură cu ce s-a întâmplat ieri. și eu îmi voi exprima nemulțumirea legată de modul în care s-a procedat, în loc să se găsească o soluție prin consens, s-a forțat un vot, lucru neobișnuit și, după părerea noastră, inoportun. Însă, în continuare, problema care se va pune acolo nu este de a rediscuta această chestiune, care a fost închisă formal aseară, ci este de a rediscuta și a discuta soluții mai profunde, soluții care vizează țările de unde vin refugiații, țările unde sunt tabere de refugiați.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă ați luat în considerare să îi permiteți Premierului Victor Ponta să meargă să meargă la acest Consiliu, ținând cont de o declarație pe care o auzeam astăzi de la Premier care spunea că mergeți acolo degeaba, pentru că, în general, premierii sunt cei care merg al aceste reuniuni, conform procedurilor de acolo.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu doresc să comentez această chestiune. Mi se pare o abordare deplasată din partea Primului-ministru, fundamental deplasată, ca să mă exprim așa.
 
Jurnalist: Deja se vorbește despre o așa-numită imigrație selectivă. Pe ce criterii, cum vor fi aleși refugiații care vin în România, de exemplu, și cei care merg în Germania, pentru că, nu este un secret, Germania, de exemplu, a spus că vrea refugiați cu studii superioare, cu o slujbă, mai ușor de integrat?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu s-a discutat în niciun fel și în nicio circumstanță o selecție a refugiaților, iar procedura, cum vor ajunge anumiți refugiați în anumite state membre, va trebui detaliată în continuare de către cei care se vor ocupa de chestiune. Există chiar o propunere care este posibil să fie discutată în această seară, să se stabilească un responsabil pentru întreaga procedură, însă până în momentul de față nu există o procedură de selecție.
 
Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați că în realitate numărul acesta de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este unul mare. Asta înseamnă că România va fi de acord cu acest număr stabilit după decizia luată ieri la Consiliul JAI? Pentru că spuneați că nu veți ataca, deocamdată.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, așteptăm clarificări și acest număr de refugiați poate ușor să fie gestionat de România. Trebuie să fim foarte realiști în această chestiune. Nu este suficient să spun eu că suntem solidari cu celelalte state membre. Trebuie să ne exprimăm practic această solidaritate și cred că este bine să acceptăm ideea că această solidaritate se exprimă inclusiv primind refugiați, sigur într-un număr pe care putem să îl gestionăm. Nu ar ajuta pe nimeni să vină în România un număr de refugiați care nu poate fi gestionat și nu vom avea situații cum au fost în țările vecine.
 
Jurnalist: Mergeți la Bruxelles, într-un moment în care în țară este o perioadă de frământări interne și opoziția pregătește o moțiune de cenzură, din cauza problemelor cu legea pe care le are Premierul. V-aș întreba ce așteptări aveți de la această moțiune de cenzură, în contextul în care, încă de când ați fost ales președinte, spuneați că vă doriți un guvern PNL, un guvern al dumneavoastră, dar și în condițiile în care matematica parlamentară arată că nu se poate un astfel de guvern, decât dacă și cei din coaliția de la putere vor vota pentru această moțiune de cenzură, lucru puțin probabil să se întâmple?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Având în vedere că sunt Președintele României, nu sunt implicat deloc în moțiunea de cenzură și nici în felul în care se negociază între partide, dar, sigur, ar fi un rezultat bun dacă ar trece moțiunea.

Jurnalist: Și, dacă îmi permiteți, spuneați săptămâna trecută: "Sper să se analizeze situația cu toată răspunderea și, cei care pot veni cu soluții, să vină cu soluții". Vorbeați atunci de situația Premierului. V-aș întreba dacă ați mai discutat de atunci cu domnia sa sau poate dacă ați mai discutat și cu ceilalți reprezentanți ai coaliției de la putere?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am discutat aceste chestiuni. Aștept ca cei care au în puterea lor să schimbe această situație total nefericită pentru România să o facă și la asta m-am referit când am spus că moțiunea, trecerea moțiunii ar fi un lucru bun. Nu fiindcă aș vrea neapărat să subliniez că susțin public o moțiune a PNL-ului, ci datorită faptului că această moțiune sau o astfel de moțiune ar rezolva o problemă foarte mare a României: faptul că România are un Prim-ministru trimis în judecată. Suntem unici, în sensul negativ, cu un astfel de Prim-ministru.
 
Jurnalist: Săptămâna trecută spuneați aici că marea problemă a refugiaților ar fi mai degrabă integrarea lor în societate, nu neapărat cazarea lor. Cum va reuși acum România să îi integreze, când ne-am trezit cu o cotă aproape triplă de refugiați?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, cu „ne-am trezit” este un fel de a zice, noi am știu cu toții, fiindcă ne uităm la televizor, că vorbim de mai mulți refugiați, ba chiar vorbim de o criză gravă a refugiaților în țări care sunt foarte apropiate geografic de noi. Deci, nu ne-am trezit, noi am știu că sunt mulți care vin. și dintre aceștia mulți eu am considerat că numărul care ar trebui să fie primit de România nu este unul prea mare pentru administrația românească. și sunt în continuare de părere că guvernul poate să găsească căile cele mai bune nu doar pentru a-i primi, amprenta și înregistra, ci și pentru a face demersuri de integrare.

Jurnalist: Vorbeați săptămâna trecută de măsuri alternative în cazul în care Consiliul JAI va aproba aceste cote. și voiam să vă întreb: România are în vedere construirea de noi tabere pentru refugiați?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta este o chestiune la care vă va putea răspunde, probabil, Guvernul, care se ocupă concret de aceste chestiuni. Însă nu va fi nevoie pentru acești refugiați să se construiască foarte multe locuri suplimentare, fiindcă refugiații vin în aceste centre, sunt înregistrați și sunt trimiși în altă parte de acolo. Ei nu stau ani de zile în aceste centre. și în acest fel locurile se eliberează pe parcurs, vin alții și așa mai departe. Este un proces dinamic și cei care vor gestiona efectiv această chestiune vor veni cu propuneri de extindere sau nu a centrelor de primire. După părerea mea, problema nu este una complicată în acest moment.
 
Jurnalist: Dar spuneați că este complicată. Era cel puțin complicată pentru România până de curând.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Principiul este complicat, fiindcă noi am dorit să participăm voluntar, iar Uniunea Europeană, mai exact Comisia Europeană, a adus în discuție un mecanism care face întreaga problemă foarte complexă, fiindcă se pun în discuție principiile după care lucrează Uniunea Europeană.
 
Jurnalist: Am dori să ne comentați, vă rog, acest conflict care a apărut între Ungaria și România în privința crizei refugiaților, intenția Ungariei de a ridica un zid la graniță. și dacă guvernul a gestionat bine acest schimb de replici între oficialii român și ungar. Mulțumesc mult.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că ar fi fost mult mai indicată o mai mare reținere, și de o parte și de cealaltă. Nu consider că prin acest fel de schimb de replici se rezolvă ceva, ba dimpotrivă, se complică relațiile dintre cele două țări. Așa cum s-a desfășurat dialogul cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic.
 
Jurnalist: Domnule Președinte, există o lege, 373 din 2013, privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în materia chestiunilor europene. Această lege are o prevedere potrivit căreia pentru mandatul la Consiliul European se cere aprobarea Parlamentului cu 10 zile înainte, dacă rețin corect. Ați spus totuși că mandatul vicepremierului Oprea a fost perfect. De ce nu s-a cerut totuși și o aprobare a Parlamentului?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ați citit perfect, dar nu ați citat perfect. Acel paragraf se referă la situația în care participă Primul-ministru la Consiliul European, or, Primul-ministru nu participă și nu va participa, acest Prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European.
 
Jurnalist: Domnule Președinte, consilierul dumneavoastră, domnul Lazăr Comănescu făcea astăzi într-un interviu o declarație. cel puțin. nu știu, dumneavoastră o veți calificați, spunea că existența încă sau menținerea la putere a regimului Assad ar reprezenta o oportunitate care "trebuie exploatată". Este și poziția Administrației Prezidențiale și a dumneavoastră, cea exprimată de domnul consilier Comănescu?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: L-am întrebat pe domnul Comănescu și față de mine a spus că el nu s-a exprimat așa, că titlul din ziarul respectiv ar fi fost dat de redacție, și nu luat din textul spus de domnia sa. Aceste lucruri se pot verifica și am rugat departamentul meu de comunicare să verifice dacă este așa, fiindcă poziția oficială reprezentată de mine nu este de sprijin pentru regimul care este încă la putere în Siria. Părerea noastră este că problema siriană trebuie rezolvată prin negocieri politice și cu actualul Președinte, și cu opozanții, și cu toți cei care au un interes legitim în Siria. Important, cel mai important lucru ar fi să se găsească o cale spre dialog, o cale care termină acest război groaznic și care duce la un număr enorm de refugiați din Siria. Vă mulțumesc. Vă doresc o zi bună!