Klaus Iohannis: Discuțiile din cadrul Consiliului European s-au terminat azi-noapte cu concluzii destul de bune. Tema principală a fost, evident, migrația și în acest context am avut discuții pe mai multe subteme pe care le-aș menționa pe scurt. Ne-am concentrat, de această dată, mai mult pe partea de extern legată de migrație decât pe partea de intern, unde intern înseamnă în interiorul Uniunii Europene. Am discutat chestiuni importante legate de securitatea frontierelor externe, unde vreau să subliniez că prin frontiere externe am înțeles și am explicat colegelor și colegilor de ce am înțeles așa, frontierele externe ale Uniunii și nu frontierele externe ale spațiului Schengen. România nu este încă membră în zona Schengen, dar, vom fi. Zona Schengen se dorește păstrată și România acționează ca membru de facto al zonei Schengen. Noi controlam foarte bine granițele externe ale României. Acesta este un lucru care cu siguranță contribuie la securizarea frontierelor Uniunii Europene.

O temă importantă pe care am discutat-o și am aprofundat-o este legată de sursa acestui val de refugiați, sursa principală fiind, cum bine se știe, zona Siria. Dar cu îngrijorare am putut să constatăm că tot mai mulți refugiați vin și din cu totul alte zone, de exemplu, Pakistan și Afganistan. Afganistan unde și România contribuie la pacificarea zonei cu un număr important de militari. Peste 600 de oameni din România sunt angajați în procesul din Afganistan. și este după părerea noastră inadmisibil ca o țară în care investim foarte multe resurse pentru a accelera procesul de pace să devină sursă pentru refugiați care vin în Europa, o temă unde va trebui să găsim soluții comune.

În fine, într-o chestiune care am considerat cu toții că este foarte importantă s-au făcut progrese semnificative, este vorba de relația Uniunii Europene cu Turcia. Turcia care este țară de tranzit, care a primit un număr mare – peste 2 milioane de refugiați - și care a cerut și va primi ajutorul Uniunii Europene pentru a gestiona mai bine taberele de refugiați. S-a aprobat azi-noapte, în Consiliul European, Planul de Acțiune comun Uniunea Europeană – Turcia, care a fost negociat de Comisia Europeană cu partea turcă, și care prevede, evident, o îmbunătățire a colaborării în vederea stăvilirii valului de refugiați. Au fost acestea chestiuni foarte importante care au necesitat o abordare integrată, o abordare unde am solicitat foarte multe informații suplimentare pentru a ajunge la cele mai bune concluzii.

În afară de această temă, se știe că am discutat, dar mai pe scurt fiindcă punctele de vedere au fost convergente, chestiuni legate de consolidarea Uniunii Economice și Monetare, mai exact raportul celor cinci Președinți - cu care toată lumea s-a arătat de acord -,  și o temă unde am fost mai degrabă informați dar ne preocupă, este negocierea Uniunii Europene cu Marea Britanie. Am mai spus-o și repet după părerea noastră locul Marii Britanii este clar în interiorul Uniunii Europene, fără, însă, ca în cadrul negocierilor să se redeschidă Tratatele fără să fie renegociată baza Uniunii Europene. Tot în acest context, este important de reținut că, după părerea noastră, libertatea de mișcare a forței de muncă nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

În această dimineață am avut o discuție cu domnul Comisar Šefčovič, Comisar responsabil pentru Uniunea Energetică, discuție foarte bună pe securitate energetică. Domnul Comisar a vizitat alaltăieri și ieri România și în această lumină am avut întâlnirea de astăzi. Domnul Comisar a fost foarte mulțumit de ce a aflat în România, am avut o discuție foarte bună, centrată pe securitate energetică în Uniunea Europeană și sunt destul de optimist că vom merge mai departe și vom avea o strategie foarte bună a Uniunii.

În final, nu pot să trec peste un eveniment care este foarte important sigur, sigur, pentru noi, dar și pentru ceilalți membri din Uniunea Europeană, este vorba desigur despre evenimentele din Republica Moldova; protestele de stradă, nemulțumirile care au culminat cu evenimentele de ieri din Parlamentul moldovean, cu, în final, arestarea unui lider politic, cu mai multe ieșiri din Parlament. Toate aceste lucruri ne îngrijorează. Suntem foarte conectați la informații, urmărim cu foarte mare atenție evoluția din Republica Moldova. Speranța mea, speranța noastră, este ca aceste evenimente să nu ducă la schimbarea orientării pro-europene a conducerii Republicii Moldova. Încurajez Guvernul moldovean, încurajez Parlamentul moldovean să treacă peste aceste dificultăți, să redreseze țara și să păstreze orientarea pro-europeană. Noi, de la București, vom urmări toate aceste chestiuni și vom fi în legătură permanentă cu ce se întâmplă în Republica Moldova.

Vă mulțumesc!