Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună seara! Sunt bucuros să îl avem oaspete astăzi, la București, pe domnul Donald Tusk, Președintele Consiliului European.
În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat două subiecte de mare importanță care se află pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European din 18 și 19 februarie, la sfârșitul acestei săptămâni, și anume, renegocierea relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană și, evident, am discutat și pe fenomenul de migrație.

Am dezbătut, în primul rând, propunerile făcute de Președintele Tusk, în 2 februarie, cu privire la renegocierea relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Aceste propuneri au fost negociate intens în ultimele zile la Bruxelles, de către toate statele membre ale Uniunii, precum și în diferite formate, în special bilaterale.

România, după cum știți, s-a angajat de la început cu bună credință în aceste negocieri. Am exprimat constant o deschidere pentru identificarea de soluții pertinente, pentru că noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul Uniunii Europene.

Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie și Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană, aceasta este poziția noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile.
De o manieră generală, obiectivele de reformă a Uniunii Europene conținute în pachetul propus de Președintele Tusk sunt convergente cu viziunea și interesele României.
Considerăm, însă, important ca soluțiile care urmează să fie agreate să se bazeze pe valori fundamentale și pe principiile europene. Acest lucru este în interesul proiectului european în ansamblul său.

După cum se știe, pachetul propus de Președintele Tusk conține patru domenii - guvernanță economică, competitivitate, suveranitate, precum și libertatea de mișcare și beneficiile sociale.

În ceea ce privește formulele de compromis identificate pentru primele trei domenii, am arătat că suntem dispuși să susținem propunerile prezentate. Vom căuta, de asemenea, să manifestăm flexibilitate pentru eventuale detalieri necesare pentru acomodarea diverselor poziții care s-ar putea să apară în cadrul discuțiilor de joi și vineri.

Referitor la cea de-a patra secțiune a pachetului - libertatea de mișcare și beneficiile sociale - vom susține în continuare importanța respectării principiilor fundamentale privind libera circulație a lucrătorilor și nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea privește accesul la prestațiile sociale.

Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii - cetățeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piața muncii.

Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente.

Totodată, am susținut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri și asupra altor categorii de beneficii și să se ia în calcul numai prestațiile necontributive.

Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocațiilor pentru copii, în situația în care copiii nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează.

Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetățenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale.

Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectați cetățenii care lucrează deja pe piața muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intrați pe piața muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri.

Suntem interesați ca tot acest exercițiu să contribuie la îmbunătățirea funcționării Uniunii. Întregul pachet pe care sperăm că îl vom adoptata la sfârșitul acestei săptămâni, la Bruxelles, intra în vigoare numai după ce Marea Britanie confirmă oficial, pe baza rezultatului viitorului referendum, dorința de a-și păstra statutul de membru al Uniunii Europene.

Am avut, de asemenea, și un schimb de opinii pe marginea situației generate de fluxurile migratorii din Uniunea Europeană. Aceasta continuă să fie o provocare majoră pentru Uniune și, cel mai probabil, va continua să fie pentru mult timp de acum înainte.

Am subliniat, în acest context, că România dorește să contribuie în mod constructiv la găsirea de soluții pentru această criză. Ne menținem poziția potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde și nu doar combătute efectele.

Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migrației ilegale, pe protejarea eficientă a granițelor externe ale Uniunii Europene dar și pe cooperarea cu statele de origine și de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acțiune Uniunea Europeană - Turcia.
De asemenea, am subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptățite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte o componentă esențială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu.

Pe de altă parte, am exprimat speranța că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea Spațiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene. În ciuda contextului actual, care a determinat anumite state membre să reintroducă controalele la granițele interne Schengen, sperăm că acestea vor fi temporare și excepționale, astfel încât să nu fie afectată libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene. Vă mulțumesc! Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: „Vă mulțumesc foarte mult, domnule Președinte! Bună seara! Mai întâi doresc să vă mulțumesc, domnule Președinte Iohannis, pentru ospitalitate și pentru că m-ați primit în atât de scurt timp aici, la București!
Întâlnirea noastră de astăzi face parte din runda finală de consultări înainte de Consiliul European. Va fi un Summit crucial, cu cele mai mari două provocări la adresa viitorului Uniunii Europene de pe agendă, statutul de membru al Regatului Unit în Uniunea Europeană și criza migrației. Nu ne putem permite să eșuăm pe niciunul din aceste subiecte.

Voi începe cu Marea Britanie. Negocierile acestea sunt dificile, dar extrem de importante. În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în Uniunea Europeană, o chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea și va decide. În joc este și viitorul Uniunii Europene, unde va trebui să decidem cu toții, și unde nu putem și nu vom face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale. În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în Uniunea Europeană. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate, pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un așa-numit mecanism de tip „frână de urgență” pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și, de asemenea, noțiunea unei Uniuni mai integrate.

În România, ca și în alte țări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată! Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută, în același timp, Marea Britanie să își rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale.

După discuțiile mele de astăzi cu Președintele Iohannis, cu Premierul Cameron și cu Președintele Hollande, și înaintea întâlnirilor mele cu Premierul Tsipras, cu Premierul Sobotka și cu doamna Cancelar Merkel de mâine, am un singur comentariu. Acesta este un moment critic. Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre! E natural ca în negocieri, pozițiile să devină mai ferme pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să îl abordăm cu atenție. Ceea ce s-a rupt, nu poate fi reparat.

Mă voi referi pe scurt la migrație, aspect pe care l-am discutat azi cu Președintele Iohannis. Criza migrației, cu care ne confruntăm acum, ne testează uniunea până la limită. În această săptămână, îmi doresc ca liderii să se angajeze într-o discuție sinceră cu privire la locul unde ne aflăm pe toate elementele de strategie. Cel mai important este protecția frontierelor noastre externe, pentru a controla afluxul de migranți. Similar, trebuie să accelerăm revenirea migranților din motive economice. Trebuie să creștem asistența umanitară la adresa țărilor vecine Siriei, trebuie să ne asigurăm că acordul nostru cu Turcia funcționează și duce la o scădere semnificativă a numărului de sosiri, ceva ce încă așteptăm să se întâmple. Trebuie să ne ocupăm urgent de situația umanitară a migranților din Grecia și a celor de pe ruta Balcanilor de Vest. Prin urmare, mă tem că avem foarte mult de lucru.

Împreună, ca o uniune, va trebui să facem tot ce ne stă în putință pentru a depăși toate provocările. Vă mulțumesc pentru abordarea dumneavoastră constructivă, care ar trebui să ne permită să mergem mai departe împreună.
Vă mulțumesc!”