Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul conferinței „Romania’s Security Leadership in South East Europe”

„Domnule Vicepreședinte al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene Peter Doran,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnilor miniștri,
Stimați membri ai Parlamentului României,
Excelențele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai misiunilor diplomatice,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi mai întâi să urez oaspeților din străinătate „Bine ați venit în România!”, iar tuturor participanților la această conferință: „Bine ați venit la Cotroceni!”.
Evenimentul de astăzi are loc într-un moment cu puternice semnificații pentru securitatea Europei.
Peste numai câteva săptămâni, la Varșovia, vom discuta viitorul relațiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, așteptăm cu interes prezentarea și discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă și Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.
Felicit, de aceea, pe strategii de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, deoarece ne oferă astăzi, într-un moment crucial pentru viitorul Europei, posibilitatea de a discuta rolul României în interiorul structurilor nord-atlantice, în arhitectura de securitate a Europei, în această regiune a bătrânului continent frământată de conflicte și marcată de instabilitate.
Problemele de securitate ale Europei s-au aflat în dinamică permanentă, care impune gândire strategică.
Prin urmare, contribuția dumneavoastră, a experților în studii politice și relații internaționale, rămâne hotărâtoare pentru noi, decidenții politici, care dorim ca atât NATO, cât și Uniunea Europeană să își îndeplinească în continuare rolul de comunități de securitate.
Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.
În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunității momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democrației poloneze de a găsi cele mai bune soluții în conformitate cu cerințele statului de drept, având în vedere tradiția Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democrații. Sper că instituțiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar și în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcția asigurării stabilității și securității noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuția Poloniei, partener strategic al României.

Doamnelor și domnilor,
Într-adevăr, ne aflăm într-un moment în care este esențial să apărăm aceste valori, dar și să redescoperim căile și mijloacele prin care să asigurăm, într-un mod echilibrat, atât securitatea, cât și democrația, în contextul revenirii la nivel european a populismului, naționalismului și extremelor politice.
În primul rând, cred că trebuie să păstrăm și să întărim ceea ce s-a câștigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcției instituționale a apărării colective - prin Alianța Nord Atlantică - și a spațiului de securitate, libertate și justiție - prin Uniunea Europeană. În același timp, aceste realizări trebuie ajustate și adaptate în fața provocărilor politice, economice și de securitate curente.
România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european.
Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federația Rusă, a principiilor și mecanismelor de asigurare a stabilității la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forței armate cu încălcarea dreptului internațional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin amenințări directe sau propagandă media, cum am văzut recent. Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist, așa cum este cazul Daesh.
După cum am subliniat în noua Strategie Națională de Apărare, aprobată de Parlamentul României anul trecut, la propunerea mea, „România are obligația de a păstra echilibrul strategic într-o zonă de interferență a unor complexe de securitate regionale, dar și de a contribui la consolidarea procesului de europenizare”. Atât în problematica regiunii Sud-Est Europene și Balcanice, cât și în cea a Regiunii Extinse a Mării Negre, România a acumulat o experiență majoră, pe care acum o pune la dispoziția aliaților și partenerilor săi, în baza simplei premise că niciun stat nu mai poate să-și asigure securitatea în mod individual.
Principala modalitate prin care am ales să ne pregătim la nivel național, în fața noilor provocări de securitate europene și regionale, a fost aceea de a relansa, într-o manieră cuprinzătoare și robustă, analiza și planificarea strategică. În ultimul an și jumătate, România are o nouă Strategie Națională de Apărare, o nouă Cartă Albă a Apărării și o nouă Lege pentru planificarea apărării, adaptată noului context internațional și planificării apărării colective la nivelul NATO. De câteva zile avem și o nouă Strategie Militară.
În plus, am reușit să atingem foarte rapid un larg consens politic la nivel național, astfel încât să alocăm 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare pentru cel puțin perioada 2017-2027.

Doamnelor și domnilor,
În încheiere, doresc să supun atenției dumneavoastră, spre dezbatere, un aspect sensibil, în contextul Summitului NATO de la Varșovia.
Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezență avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc.
Nu trebuie să existe nicio competiție pentru mai multă prezență Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurență. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securității, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înșine vulnerabilități suplimentare.
Este adevărat, fără îndoială, că trăsăturile și caracterul riscurilor și amenințărilor variază de la o zonă la alta. Dar este la fel de adevărat, și doresc să subliniez acest lucru, că natura și sursa amenințării sunt aceleași pe întregul Flanc Estic, cel puțin la acest moment.
De aceea, este important să nu pierdem perspectiva strategică.
Trebuie să avem o viziune de ansamblu la nivel colectiv, Aliat. Suntem, cred, cu toții de acord că trebuie să regândim apărarea colectivă și să recalibrăm apărarea și descurajarea, prin respectarea principiului „28 pentru 28” și a celui privind abordarea de tip „360 de grade”, în noul context de securitate.
Tocmai de aceea, este esențial rolul pe care dumneavoastră, experții, îl puteți juca în a analiza, dezbate și promova concepte cu largă relevanță strategică. Acestea pot contribui la conturarea unei viziuni mai ample și pe termen lung asupra securității unei regiuni europene, considerată una cu „geometrie variabilă”, așa cum este Europa Centrală și de Est.
Cred că trebuie să ne gândim împreună cum contribuim mai bine la ansamblul apărării colective în cadrul NATO și la consolidarea spațiului de securitate, libertate și justiție la nivelul Uniunii Europene.
Vă doresc mult succes și vă mulțumesc pentru contribuția valoroasă la o dezbatere pe teme cruciale pentru viitorul nostru, al tuturor!”