„Domnule Președinte al Academiei Române,

Înaltpreasfinția Voastră,

Preasfinția Voastră,

Onorată asistență,

Astăzi, în seara zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, în Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor, Mica Unire.

Această unire s-a petrecut, cum toată lumea știe, în două etape: în 5 ianuarie 1859 la Iași și în 24 ianuarie 1859 la București, acum 158 de ani. Ce moment de glorie pentru România!

România care, atunci, începuse să se manifeste. A fost după un război care a redefinit ceea ce astăzi numim «sferele de influență». Rusia fusese trimisă mai înspre Est și Marile Puteri au avut de rezolvat probleme regionale complicate. Evident că unii au fost «pentru» ca românii să-și exprime voința, și a fost destul de evident că această voință a fost unirea Principatelor, alții s-au opus.

Ce moment frumos că atunci românii și-au impus voința! Ce clasă politică am avut noi atunci, când a început să ia ființă națiunea română! și ce clasă politică avem astăzi, când cei care au fost aleși să conducă țara se ocupă în mod paradoxal de cu totul alte lucruri.

Atunci, 1859, politicienii s-au preocupat de națiune, de Unirea Principatelor. Ai noștri se ocupă de grațiere - grațierea propriilor dosare. A fost ales atunci Cuza, Alexandru Ioan Cuza, domnitor în Moldova și în țara Românească și s-a apucat de treabă. Unirea Principatelor a început prin alegerea aceluiași domnitor în ambele Principate, dar ea s-a înfăptuit prin ce s-a construit, prin instituțiile, autoritățile, entitățile, actele normative care au început să pună cap la cap ce se întâmpla în Moldova, ce se întâmpla în țara Românească, și astfel Unirea s-a petrecut, în fapt, prin legiferare și prin administrare, prin guvernare.

1864. Codul Penal al lui Cuza a fost un cod penal după model francez, model considerat la vremea respectivă cel mai bun, cu o abordare modernă. A fost primul cod penal din România care incrimina corupția, care făcea referire la infracțiunile de abuz în serviciu și de conflict de interese.

Ce generație de politicieni am avut atunci, după Mica Unire! Oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume, și ce politicieni avem astăzi. O coaliție, aleasă să conducă România spre dezvoltare, se ocupă de modificarea Codului Penal. Se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens cel puțin discutabil: micșorarea amenzilor pentru abuz în serviciu. Ce diferență! Ce clasă politică am avut și unde am ajuns!

În aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste. Oamenii indignați au ieșit în stradă să protesteze împotriva acestor încercări de a modifica prin Ordonanțe de urgență legislația penală.

Am auzit fel și fel de aberații. Imediat după ce au ieșit oamenii în stradă, activiști agitați și agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o nouă mineriadă - auzi, aberație - , este lovitură de stat. Cetățenii, să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitura de stat, dau lovitura de grație statului de drept din România.

De ce au ieșit oamenii? Simplu de tot: PSD și cu satelitul lui, ALDE, au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, au promis dezvoltare economică, au promis salarii mai mari, au promis pensii mai mari. Și oamenii, de bună-credință, i-au votat.

și când au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva. S-au apucat să umble la legislația penală, pentru a-și curăța dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au susținut în campanie probabil.

Asta i-a dus pe oameni în stradă, dragii mei! Una a fost promisă, alta a fost începută. De aici indignarea românilor. Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat, nici nu vrea să răstoarne regimul.

Iar Guvernul? Ce contează Guvernul? Acest guvern doar nu-și imaginează că a ieșit cineva în stradă pentru acest guvern. Oamenii au ieșit să-și spună indignarea și guvernanții ar face bine să ia seamă.

Poate totuși, cu această ocazie, a Micii Uniri, își amintesc că românii sunt un neam mândru, românii au dreptul la o clasă politică pe măsură. Această temă, în mod nefericit, a devenit o temă națională.

Este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor Penale și a grațierii, și dacă așa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular.

Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă, atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă.

Aparent vorbim despre chestiuni legate de Justiție. Aparent, vorbim despre Ordonanțe de urgență pe teme foarte concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce fel de națiune vrem să fim.

Vrem să fim o națiune puternică, un stat de drept sau vrem să fim o națiune așa și așa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat și discutat.

Vrem să fim o națiune care seamănă cu generația care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea?

Vrem să fim o națiune între celelalte națiuni așa cum sunt națiunile europene sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea în corul națiunilor europene?

Așadar, dragii mei, trebuie să ne hotărâm ce fel de națiune suntem, ce fel de națiune vrem să fim. Eu îmi doresc o națiune puternică. Eu îmi doresc o națiune de oameni mândri și liberi.

Românii sunt mândri și liberi și îmi doresc o națiune condusă de politicieni integri, îmi doresc o națiune condusă de politicieni competenți!

Orice altceva pentru mine este prea puțin, iar pentru a obține acest lucru, pentru a atinge acest obiectiv, pentru mine niciun preț nu este prea mare.

La mulți ani!”