Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul sesiunii de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”

„Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,
Domnule Președinte al Academiei Române,
Onorată audiență,
Vă mulțumesc pentru invitația de a sărbători împreună Ziua Unirii Principatelor!

În acest loc cu o simbolistică deosebită, Adunarea electivă l-a ales și în țara Românească pe proaspătul domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.
Aici, Unirea Principatelor sub un singur domn a fost cerută de cei care s-au strâns pe Dealul Mitropoliei în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, aceeași generație care a apărat deviza „Dreptate și frăție” pe Dealul Spirii la 1848.
La Iași și la București, elitele politice au înțeles momentul istoric și au urmat interesul general al societății.
Un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri l-a avut intelectualitatea progresistă, formată la înalte școli occidentale, și totodată puternic inspirată de idealurile naționale.
Nu întâmplător, artizanii unirii de la 1859, politicieni respectați ai perioadei, de anvergură intelectuală europeană, s-au regăsit printre primii membri ai Academiei Române.
Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Alexandru Hurmuzachi sunt doar câteva dintre figurile ilustre ale vremii.
Prin contribuția acestei elite, deopotrivă politice, dar și intelectuale, în decurs de 60 de ani de la Unirea Principatelor, România și-a construit principalele instituții statale, de inspirație europeană, și-a obținut independența națională și a fost recunoscută ca subiect de drept internațional.
Unirea Principatelor din 5, respectiv 24 ianuarie 1859 este departe de a reprezenta un episod cu semnificații reduse sau conjuncturale. Astăzi, când o sărbătorim, suntem conștienți că ea este, în fapt, un moment fundamental al nașterii Statului Român, expresie politică a unei societăți în căutarea unității și modernității. 
Prin construcția instituțională care i-a succedat, Unirea Principatelor consolidează, la un deceniu după revoluțiile de la 1848, cursul țărilor române spre valorile și filozofia politică occidentale. 
Să ne amintim că prin Convenția de la Paris din 1858 se stabilea pentru Principatele Române așezarea statului pe principiile separației puterilor, ale responsabilității ministeriale, precum și constituirea unei unice curți judecătorești și de casație, formată din judecători inamovibili, cu sediul la Focșani.
„Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare!” -  așa îl îndemna Mihail Kogălniceanu pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este un îndemn care și-a păstrat vie semnificația.
Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept și pe egalitatea în fața legii, progresul României este indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea.
Acesta este și mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat și în 2017, și la începutul lui 2018 pentru o țară stabilă și prosperă, pentru o justiție independentă și eficientă.

Preafericirea Voastră,
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,
Marile evenimente istorice se explică și prin contextul geopolitic în care s-au petrecut.
Unirea Principatelor s-a înscris în marile procese politice europene, alături de toate celelalte realizări majore ale României moderne, precum Marea Unire, regăsirea cursului democratic și apartenența la spațiul comunitar european și nord-atlantic.
Însă, atât în 1859, cât și în 1918, hotărâtoare a fost conștiința unității naționale, împletită cu acțiunea vizionară a elitelor. Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca și al Marii Uniri, se regăsește în spiritul, în energia și în determinarea socială de a ne urma destinul european.
În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici.
Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspirațiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic. Când prevalează ambițiile personale ale diferiților lideri sau grupuri în detrimentul interesului național, atunci țara stagnează sau face pași înapoi.
Evenimentele din ultimele zile dovedesc din nou că aceste lecții ale istoriei rămân valabile și astăzi. La fel ca acum un secol, spiritul națiunii este viu.
Manifestațiile pașnice și democratice arată o față frumoasă a României de astăzi: o societate care știe ce vrea, care nu abdică de la principiile fondatoare ale României moderne.
Guvernanții au datoria de a fi mai atenți la cerințele cetățenilor, mai preocupați față de consecințele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschiși dialogului.
Avem nevoie de un stat care să fie pe măsura societății, pentru că românii vor o guvernare decentă și eficientă.

Preafericirea Voastră,
Domnule Președinte,
Onorat auditoriu,
Să nu uităm că sărbătoarea de astăzi reprezintă, înainte de toate, un îndemn la unitate și coeziune socială.
Unitatea națională a depășit sensul istoric avut în 1859 și 1918. Conținutul acestei sintagme s-a îmbogățit, în România contemporană, prin valori democratice și civism.
Societatea noastră își potențează astăzi unitatea și își întărește coeziunea prin valorificarea diversității sale etnice, culturale și religioase.
Plecând de la aceste trăsături și valori, în anul Centenarului, națiunea noastră așteaptă ca țara să fie condusă de politicieni conștienți de importanța misiunii lor.
Din locul consfințirii Unirii Principatelor, în numele Statului care s-a născut acum 159 de ani și s-a desăvârșit la 1 decembrie 1918, vă chem să facem din România un stat cât mai puternic, în care drepturile și libertățile sunt respectate, iar democrația este literă de lege!
Vorba imnului aniversării de astăzi, să arătăm că România are o soartă demnă în lume!

La mulți ani!”