„Domnule preşedinte al Consiliului județean Suceava,

Domnule primar al Municipiului Suceava,

Domnule președinte al Consiliului județean Alba,

Domnule primar al Municipiului Alba Iulia,

Doi primari generali, al Sucevei și al frumosului oraș, cealaltă capitală, Alba Iulia,

Domnule director al Muzeului Bucovinei,

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc pentru invitație și sunt bucuros și emoționat că mă aflu astăzi aici, împreună cu dumneavoastră în Cetatea de Scaun a Sucevei pentru a cinsti împreună Marea Unire, pentru a serba împreună Centenarul. Serbăm 100 de ani de când Bucovina și-a regăsit țara, România, iar astăzi, Cetatea de Scaun a Sucevei nu este doar o culisă, nu este doar un monument istoric. Astăzi, dragii mei, pentru o zi, Cetatea de Scaun a Sucevei este centrul României.

Am dorit să fiu alături de dumneavoastră și am dorit să serbăm împreună, în această frumoasă zi, un eveniment care pentru Bucovina are o semnificație aparte și dați-mi voie să spun că pentru toată România are o semnificație aparte.

La aniversarea unui secol de la constituirea Consiliului Naţional Român din Bucovina, organismul care a pregătit şi organizat unirea Bucovinei cu România, las în Cetatea de Scaun, ca simbol şi mesaj de unitate și de prezență a statului român în această străveche Cetate de Scaun acest drapel al României, un drapel național.

Instituit în anul revoluţionar 1848, drapelul a fost expresia maturizării constiinţei naţionale, iar deviza sa „Dreptate şi fraţie” probează că naţiunea română își asuma, încă de la începuturile sale, valorile umaniste occidentale.

România de astăzi este rodul unui proces de modernizare europeană, început acum 170 de ani ca proiect politic al elitelor vremii de atunci.

Marele Război a validat acest proiect prin sacrificiul basarabenilor, bucovinenilor, transilvănenilor, dobrogenilor, muntenilor, oltenilor şi moldovenilor.

Acest proiect şi-a găsit consfințirea democratică în adunările de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, la 27 martie, la 28 noiembrie şi la 1 decembrie 1918. Rezultatul său, România Marii Uniri, a fost recunoscut prin tratatele de pace postbelice.

Doamnelor și domnilor,

România a fost gândită de făuritorii Marii Uniri ca un proiect naţional de coeziune, un stat angajat să contribuie substanţial la un mediu internaţional al păcii, un spaţiu în care toți sunt egali în fața legii.

Vorbele lui Iancu Flondor sunt, din această perspectivă, un emoționant mesaj peste timp: „viitorul țării și nației noastre este strâns legat de drept și legalitate, (...) visul secular al unei Românii întregite, prospere și puternice nu este realizabil decât numai pe această cale.”

În spiritul hotărârilor istorice de acum o sută de ani, vă invit să privim Marea Unire nu ca pe o moștenire cuvenită sau ca pe un dar al istoriei binemeritat.

Trecerea în al doilea Centenar al modernităţii noastre comune trebuie să fie mai degrabă prilejul asumării unei mari responsabilităţi.

Îi cinstim cu adevărat pe marii noştri înaintaşi contribuind, la rândul nostru, la proiectul unei Românii care avansează prin valori şi aspiraţii europene, o patrie dreaptă pentru toţi cetăţenii săi, fără discriminare sau excepţii, o țară demnă de marele ei potenţial, pe măsura aspiraţiilor noilor generaţii.

Doamnelor şi domnilor,

În Suceava am dorit să mă opresc în primul rând la monumentul dedicat lui Iancu Flondor, acel „om întreg şi neînfricoşat român”, cum îl descria Nicolae Iorga.

Am vizitat, apoi, Muzeul Bucovinei, unde am simțit respectul puternic pe care bucovinenii îl acordă trecutului şi tradiţiilor, construind şi modernizând instituţii, dar, mai ales, dându-le viaţă şi dedicându-le tinerilor.

Bucovina de astăzi înţelege spiritul marilor sacrificii, al proiectelor şi deciziilor de acum un secol.

Suceava aniversează Centenarul Unirii Bucovinei cu România prin proiecte concrete de dezvoltare locală, prin promovarea competenţelor şi a creativităţii. Este ceea ce aşteaptă cetăţenii, este un mesaj patriotic autentic, pe care îl încurajez şi îl susţin.

Ne aflăm în locul care nu a fost niciodată cucerit, la Cetatea de Scaun. Este un simbol al capacităţii şi hotărârii românilor, oamenilor acestor locuri, care, timp de generaţii, au apărat ce au avut mai valoros, ce au avut mai important: libertatea, identitatea naţională şi drepturile lor de oameni liberi.

Așa cum poate știți, eu provin dintr-o cetate care, la fel ca cea a Sucevei, nu a putut fi cucerită timp de secole, pentru că libertatea și prosperitatea comunităților s-au bazat întotdeauna mai degrabă pe libertatea cetățenilor, pe cinstea conducătorilor și pe integritatea magistraților, decât pe grosimea zidurilor fortificației.

Astăzi, românii le cer cu tărie demnitarilor țării să se ridice la aceleași înalte standarde morale. Suntem împreună, uniți ca în urmă cu 100 de ani, hotărâți în a ne apăra proiectul de societate pe care ne-o construim de aproape trei decenii.

O societate fără ziduri, deschisă, unită prin respectul democraţiei, o adevărată Cetate de Scaun a libertăţii şi a drepturilor omului, funcţionând prin domnia legii în folosul binelui comun.

Îi salut pe cei care lucrează pentru o astfel de Românie, cu ei mă simt profund solidar!

Doamnelor şi domnilor,

Marea Unire a românilor din 1918 nu este un eveniment rezervat manualelor de istorie, care să fie doar din când în când evocat public.

Mesajul profund al Centenarului este acela de a nu abandona niciodată proiectele care ne unesc cu adevărat într-o națiune puternică și într-o țară dezvoltată și modernă. De la infrastructura care să lege Moldova de restul țării și de Europa, până la asigurarea unui nivel ridicat de educaţie, de sănătate și crearea de locuri de muncă, toate înseamnă, de fapt, preocupare pentru ca românii să trăiască mai bine în țara lor.

Pentru o astfel de Românie, din care ţinutul Bucovinei şi municipiul Suceava fac parte cu cinste, avem responsabilitatea să lucrăm cu toţii!

Vă mulţumesc!”