Reforma rețelei școlare, inevitabilă: Studiul IPP arată consecințele inacțiunii și propune principii de consolidare

Confruntate cu un declin demografic sever, autoritățile din Republica Moldova se află în fața unei decizii inevitabile: reformarea profundă a rețelei școlare. Studiul de previziune elaborat de Institutul de Politici Publice (IPP) trasează două scenarii clare: unul al inacțiunii, cu consecințe dezastruoase pentru sistem, și altul al unei consolidări gestionate, bazate pe principii clare și echitabile.

Scenariul „zero acțiune”, în care totul este lăsat neschimbat, ar duce la o degradare accelerată a sistemului. Proiecțiile arată că, până în 2040, numărul școlilor cu mai puțin de cinci elevi per clasă ar exploda, ajungând la 48 de instituții. Aceasta ar însemna că o parte semnificativă a școlilor primare ar deveni practic nefuncționale. Situația este la fel de sumbră și pentru gimnazii, unde, în același scenariu, peste 400 de instituții ar avea mai puțin de 10 elevi per clasă. O astfel de atomizare ar face imposibilă asigurarea unei educații de calitate și ar consuma resurse financiare uriașe în mod ineficient.

Ca alternativă, studiul propune un set de principii directoare pentru o reformă de consolidare a rețelei școlare, menită să optimizeze resursele și să crească calitatea educației. Printre principiile cheie se numără:

• Focalizarea pe calitate, nu pe economii: Scopul principal al reformei nu este reducerea cheltuielilor, ci creșterea eficacității. Orice economii realizate prin comasarea școlilor trebuie reinvestite integral în sistemul de învățământ, pentru dotări, materiale didactice sau suport pentru cadrele didactice.
• Protejarea elevilor mici: Copiii din clasele primare nu trebuie supuși transportului pe distanțe lungi. Prin urmare, școlile primare și complexele școală-grădiniță trebuie menținute în toate localitățile, în limita raționalului.
• Asigurarea transportului școlar: Pentru elevii din clasele gimnaziale și liceale, statul trebuie să garanteze transport școlar sigur și eficient către instituțiile de circumscripție.
• Suport pentru cadrele didactice: Profesorii afectați de reorganizare trebuie să beneficieze de un pachet de suport, care ar putea include indemnizații de tranziție, compensarea costurilor de transport sau programe de recalificare.
• Respectarea drepturilor minorităților: În localitățile cu grupuri compacte de minorități lingvistice, dreptul la educație în limba maternă trebuie garantat, conform Codului Educației.

Urgența acțiunii este subliniată de proiecțiile concrete. Chiar și pe termen scurt, până în 2025, studiul estimează că 33 de gimnazii și 23 de licee ar trebui reorganizate pentru a corespunde noilor realități demografice și legale. Fără o intervenție decisivă și bine planificată, sistemul de învățământ riscă un colaps lent, cu efecte pe termen lung asupra viitorului copiilor și al țării.