Inegalități alarmante în educație: Băieții, cu mult în urma fetelor la citire, iar elevii defavorizați, excluși de la performanță
Testarea PISA 2025 a scos la iveală inegalități profunde și îngrijorătoare în sistemul de învățământ din Republica Moldova, evidențiind decalaje masive bazate pe gen, statut socio-economic și mediul de reședință. Aceste discrepanțe, prezentate de ANACE, transformă simple date statistice în probleme sociale care necesită intervenții politice imediate.
Una dintre cele mai alarmante constatări este decalajul de gen la Lectură. Fetele îi depășesc pe băieți cu un scor uriaș de 38 de puncte (423 de puncte pentru fete față de 385 pentru băieți). Aceasta este cea mai mare diferență de gen înregistrată vreodată de Moldova la orice domeniu PISA. Mai grav, scorul mediu al băieților de 15 ani se situează sub pragul de 407 puncte, considerat nivelul minim de competență. Acest lucru înseamnă că, în medie, un băiat care finalizează învățământul obligatoriu nu deține abilitățile de bază pentru a înțelege pe deplin texte complexe, un handicap major pentru continuarea studiilor și integrarea pe piața muncii. În schimb, la Științe și Matematică, diferențele de gen sunt mult mai mici și nesemnificative.
O altă falie majoră este cea socio-economică. Raportul arată că un elev dintr-o familie avantajată are, în medie, o performanță echivalentă cu aproape trei ani de școlarizare în plus față de un elev dintr-o familie defavorizată. Progresul înregistrat la Științe în ultimii 16 ani a beneficiat aproape exclusiv copiii din familii avantajate, în timp ce performanța celor defavorizați a stagnat. Cifrele sunt șocante la capitolul excelență: niciun elev defavorizat din întregul eșantion național nu a atins nivelurile superioare de performanță (5 și 6) la Lectură. Sistemul educațional pare să excludă sistematic copiii din medii vulnerabile de la accesul la performanță înaltă, segmentul de excelență fiind format aproape în totalitate din elevi avantajați socio-economic.
De asemenea, discrepanța dintre mediul rural și urban rămâne una dintre cele mai vizibile probleme. Diferența de performanță este de peste 50 de puncte la toate cele trei domenii, echivalentul a aproape trei ani de studiu. Elevul mediu dintr-o școală rurală nu atinge nivelul minim de competență la niciunul dintre domeniile testate. Aceste date, coroborate, pictează un tablou sumbru al echității în educație, unde șansa la o educație de calitate este puternic dependentă de genul, familia și localitatea în care s-a născut un copil.