Paradoxul digital în școlile din România: Entuziasm pentru AI, dar competențe scăzute. Experții avertizează asupra riscului unui nou decalaj

Deși elevii români se numără printre cei mai entuziaști utilizatori de tehnologii digitale și inteligență artificială (AI) din Europa, competențele lor reale în acest domeniu rămân la un nivel scăzut, relevă datele prezentate în cadrul evenimentului de lansare a rezultatelor PISA 2025. Acest paradox ridică semne de întrebare cu privire la eficiența integrării tehnologiei în sistemul de învățământ și subliniază riscul apariției unui nou tip de decalaj educațional, bazat pe competențe digitale.

Andreas Schleicher, Directorul pentru Educație al OECD, a evidențiat în intervenția sa că, deși elevii români folosesc intensiv dispozitivele digitale, atât pentru învățare (1,6 ore/zi), cât și în scop recreativ (1,7 ore/zi), acest lucru nu se traduce automat în performanță. Dimpotrivă, 29% dintre elevi raportează că sunt distrași de tehnologie în timpul orelor, ceea ce se corelează cu o scădere a performanțelor școlare. Mai mult, deși 40% dintre elevi folosesc deja unelte de tip chatbot pentru a învăța, studiile internaționale precum ICILS (International Computer and Information Literacy Study) plasează România pe ultimele locuri în Europa la capitolul competențe digitale.

Experții prezenți la dezbatere, printre care și conferențiarul Cătălin Glava de la Universitatea Babeș-Bolyai, au avertizat că simpla dotare a școlilor cu echipamente, deși necesară, nu este suficientă. Cheia constă în dezvoltarea unei abordări pedagogice care să utilizeze tehnologia pentru a spori efortul cognitiv al elevului, nu pentru a-l înlocui. „Nu devenim mai în formă uitându-ne la sport, ci făcând sport”, a fost metafora folosită de Andreas Schleicher pentru a ilustra că învățarea necesită efort, concentrare și implicare activă, rolul tehnologiei fiind acela de a face elevii mai puternici, nu sarcinile mai ușoare.

Riscul major identificat este acela ca inteligența artificială generativă, în loc să devină un instrument de egalizare a șanselor, să adâncească și mai mult decalajele existente. Fără o alfabetizare digitală și în domeniul AI, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, se poate ajunge la o externalizare a gândirii critice către mașini, anulând beneficiile potențiale. Prin urmare, se impune o strategie națională proactivă, care să prioritizeze formarea cadrelor didactice și să asigure că tehnologia este integrată în procesul de predare-învățare într-un mod etic și eficient, cu scopul de a dezvolta competențe, nu doar de a facilita accesul la informație.