Reforma administrativă în Moldova: Dilema reprezentării localităților în consiliile amalgamate

Republica Moldova se află în plin proces de reformă administrativ-teritorială, un demers ce vizează amalgamarea voluntară a primăriilor pentru a crea unități administrative mai mari și mai eficiente. Deși scopul este optimizarea resurselor și îmbunătățirea serviciilor publice, reforma a generat o îngrijorare majoră în rândul cetățenilor: riscul pierderii reprezentării politice pentru comunitățile mai mici, absorbite în noile structuri.

Într-o discuție organizată de ADEPT Press Club, experții au subliniat că una dintre cele mai frecvente întrebări ridicate în cadrul consultărilor publice este „cum vom fi noi reprezentați în consiliile locale nou-create?”. Înainte de reformă, fiecare sat sau comună dispunea de propriul consiliu local și de un primar, asigurând o legătură directă între aleși și comunitate. După amalgamare, mai multe localități vor împărți un singur primar și un singur consiliu local, ceea ce ar putea duce la marginalizarea intereselor satelor mai mici în favoarea localității centru de reședință.

Dezbaterea se concentrează pe o decizie politică fundamentală cu două posibile direcții. Prima abordare ar fi menținerea sistemului electoral actual, în care întreaga unitate administrativă nou-creată formează o singură circumscripție electorală. În acest scenariu, partidele politice ar prezenta o singură listă de candidați, iar reprezentarea unei anumite localități nu ar fi garantată, depinzând exclusiv de poziționarea candidaților pe listă și de rezultatul votului. Aceasta este cea mai simplă opțiune din punct de vedere administrativ, dar și cea mai riscantă pentru coeziunea socială.

A doua cale, mai complexă, implică modificarea legislației pentru a garanta în mod explicit reprezentarea teritorială. Aceasta ar însemna crearea unui mecanism prin care mandatele de consilier să fie legate direct de localitățile componente ale noii unități administrative. O astfel de măsură ar asigura că fiecare comunitate, indiferent de mărimea sa, are o voce în procesul decizional local. Experții au accentuat că alegerea între aceste două modele nu este o consecință tehnică, automată a amalgamării, ci o decizie politică strategică ce va defini natura democrației locale în Moldova pentru anii următori.