Exerciții, anticipare și implicarea tinerilor: Experții internaționali dezbat cheile rezilienței în fața crizelor moderne

Exercițiile constante, anticiparea strategică și o cooperare solidă între instituții, sectorul privat și societatea civilă sunt esențiale pentru a construi o reziliență națională eficientă în fața crizelor complexe și interconectate ale secolului XXI. Acestea au fost principalele concluzii ale unui panel de experți internaționali la Forumul de Securitate din Moldova, care a reunit perspective din Franța, Suedia, Finlanda și NATO.

Generalul-maior Philippe Butino, fost comandant al Brigăzii de Pompieri din Paris, a subliniat că, în timpul unei crize, „nimic nu se va întâmpla așa cum a fost planificat”, iar capacitatea de gândire se reduce cu până la 70%. Singura soluție, a argumentat el, este pregătirea continuă prin exerciții. „Antrenamentul constant este singura cale, deoarece îți permite să identifici lacunele – de la liste de contacte neactualizate la frecvențe radio incompatibile între servicii”, a spus Butino. El a insistat, de asemenea, asupra importanței clarității în lanțul de comandă și a anticipării, subliniind că la nivel național se poate avea o viziune de ansamblu pentru a distinge între un dezastru natural și un atac hibrid coordonat.

Reprezentanții țărilor nordice, recunoscute pentru nivelul lor avansat de pregătire, au adus în discuție noi dimensiuni ale riscului. Carl Törning de la Agenția Suedeză pentru Reziliență Civilă a evidențiat impactul schimbărilor climatice, oferind exemplul recent al inundațiilor severe din nordul Suediei, care au izolat logistic regiunea. „Acest eveniment a demonstrat cum un fenomen climatic extrem ne-ar fi putut compromite capacitatea de a ne îndeplini angajamentele de apărare totală”, a explicat el. Suedia integrează acum scenarii climatice viitoare, nu doar date istorice, în planificarea infrastructurii critice și negociază cu proprietarii de terenuri pentru a gestiona mai bine riscurile, cum ar fi cele legate de managementul forestier.

Axel Hagelstam, de la Agenția Națională de Aprovizionare de Urgență din Finlanda, a vorbit despre tranziția energetică ca o strategie de reziliență. „Reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia nu este doar o necesitate ecologică, ci și una de securitate”, a afirmat el. Totuși, a avertizat că această tranziție nu trebuie să creeze noi dependențe, cum ar fi de mineralele rare din China. Hagelstam a subliniat, de asemenea, importanța unei platforme de dialog constant cu sectorul privat, menționând că Finlanda are parteneriate cu aproximativ 1.500 de companii considerate critice pentru a asigura continuitatea afacerilor în caz de criză.

Implicarea tinerilor a fost un alt subiect central. Experții au convenit că tinerii nu trebuie să fie doar receptori pasivi ai avertismentelor, ci actori activi în construirea rezilienței. De la programe de voluntariat și instruire în prim ajutor, până la implicarea în campanii de conștientizare și combatere a dezinformării, tinerii reprezintă o resursă vitală, aducând competențe digitale și o capacitate rapidă de mobilizare. „Totul începe acasă, în familie, și continuă prin educație și implicare civică”, au concluzionat experții.