Asociațiile din diasporă cer implicarea experților de peste hotare în negocierile de aderare la UE și finanțare dincolo de evenimentele culturale

Diaspora Republicii Moldova trebuie privită ca o resursă strategică continuă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, nu doar ca un electorat mobilizat în anii cu alegeri, a declarat Dorina Balta, fondatoarea Fundației Noroc Olanda. Aceasta a pledat pentru schimbarea modului în care statul și societatea civilă colaborează cu cetățenii stabiliți peste hotare.

Potrivit datelor prezentate din ultima cartografiere a diasporei, din anul 2021, peste hotare activau 135 de asociații, dintre care între 89 și 92 de procente aveau un profil strict cultural. Dorina Balta a subliniat necesitatea investițiilor în guvernanța acestor organizații, astfel încât ele să poată desfășura activități de advocacy și dialog de politici în statele membre ale UE, unde nu au acces la fondurile donatorilor destinate țării.

În condițiile în care ultimele cifre arată că 1 întreg și 2 milioane de cetățeni se află peste hotare, iar aproximativ 42 de procente sunt activi economic, expertiza tehnică a acestora ar trebui integrată și contractată în grupurile tematice de lucru de pe lângă ministere și Cancelaria de Stat. De asemenea, vorbitoarea a remarcat că bugetele actuale prin programe precum Diaspora Engagement Hub, de 100000 de lei sau 150000 de lei, sunt insuficiente și deseori orientate spre festivaluri, în loc să fie corelate cu reformele.

Ca exemplu de implicare directă în promovarea parcursului european, organizația din Olanda a format 100 de lideri prin Academia de Diaspora, a organizat șase mese rotunde cu oficiali și parlamentari olandezi și a elaborat primul document de poziție de tip white paper privind Republica Moldova, bazat pe expertiza profesioniștilor de peste hotare.